Săpături, situri și descoperiri.
Cereale arse pe o terasă, 887 de kilograme de lupe de fier, 14 ștanțe de monede ascunse într-un turn și amfore aduse din Rodos. Ce arată, concret, săpăturile despre cum trăiau dacii.
„O rețea secretă de 9 kilometri”, „legenda s-a confirmat”, „tuneluri vechi de 1.600 de ani”. Am urmărit povestea tunelurilor de sub Sfânta Sofia, de la documentarul din 2009 la anunțul din septembrie 2026: ce s-a măsurat, ce s-a publicat și ce rămâne de verificat.
Ministerul turc al Culturii a anunțat descoperirea unui nou fragment din versiunea akkadiană a tratatului de la Kadesh, încheiat în secolul al XIII-lea î.Hr. între hitiți și egipteni. Rândurile păstrate privesc oamenii care fugeau dintr-un regat în altul.
Campania din 2026 de la castrul roman Jidova, lângă Câmpulung, a scos la lumină latura de nord a unei mici băi cu încălzire prin pardoseală, construită la mijlocul secolului al III-lea pentru locuința comandantului.
Teoria calendarului de 360 de zile a fost formulată în 1963 și a fost contrazisă de săpăturile din 1980. Ce rămâne verificabil la sanctuarele din zona sacră și ce este doar interpretare.
Titlurile anunță din nou camere secrete lângă mormântul lui Tutankhamon și, poate, mormântul reginei Nefertiti. Am urmărit povestea de la ipoteza din 2015 la scanările din 2026: ce s-a măsurat, ce s-a infirmat și ce rămâne o întrebare deschisă.
Trei hectare de fortificație, un drum pavat de peste 200 de metri, un ansamblu de temple și sute de terase locuite. Ce arată, concret, săpăturile despre capitala regatului dac.
Aproximativ 500 de bare de fier, cântărind în total o tonă, au fost scoase în 2019 dintr-o balastieră de lângă Dunăre, în Austria. Un studiu publicat în Antiquity arată că sunt vechi de circa 2.200 de ani și că, probabil, erau marfa unei bărci scufundate.
Ruinele capitalei dacice au fost scoase la lumină de căutătorii de comori, iar primele săpături organizate le-a făcut fiscul austriac în 1803 și 1804. Două secole mai târziu, scanarea laser a schimbat din nou întrebările.
Un studiu pe 18 statuete vechi de circa 18.000 de ani, descoperite în nordul Ucrainei, arată că sculptorii din paleolitic au preluat în gravurile lor liniile naturale din fildeșul de mamut.
Depunerile de calcar din apeductul roman care alimenta orașul Nîmes păstrează aproape 360 de ani de istorie. Un studiu publicat în Geoarchaeology arată că apa a încetat să mai intre în oraș în jurul anului 270.
Cine au fost oamenii culturii Cucuteni, cum trăiau, ce au lăsat și ce știm sigur despre ei, într-o serie de capitole cu surse.
Folosim cookie-uri de analiză (Google Analytics) ca să vedem ce se citește pe Historix. Nu le punem fără acordul tău. Detalii
