Un mormânt în barcă din secolul V: lepră găsită în ADN, nu pe oase
La Fallward, în Saxonia Inferioară, un bărbat de 50 de ani purta o tulpină veche de lepră. Comunicatul instituției spune însă mai mult despre originea lui decât studiul.
Temă
Genetică și antropologie
ADN vechi, migrații și populații.
17 materiale
ADN antic: limbile germanice ar fi ajuns în Scandinavia cu 800 de ani mai târziu
712 genomuri antice noi și o populație care nu se vede în arheologie. Autorii o propun ca purtător posibil al germanicei, nu ca unul dovedit.
ADN-ul lui Vlad Țepeș: ce s-a măsurat cu adevărat
Nu există ADN-ul lui Vlad Țepeș, fiindcă nu există trupul. Ce au măsurat, de fapt, studiul din 2012 pe numele Basarab și analiza de proteine din 2023 pe scrisorile de la Sibiu.
Hawaii și Rapa Nui, cele mai înrudite insule din Pacific: ce arată genomurile
Două insule aflate la capetele opuse ale Pacificului ies cele mai înrudite genetic din toată Polinezia. Un studiu din Science spune că au fost populate de aceiași navigatori.
Fosile găsite în anii 1970 în China s-au dovedit denisoviene, după proteine
Două fragmente osoase scoase în anii 1970 la Xujiayao, în nordul Chinei, au dat 18 proteine, iar una dintre ele poartă o mutație cunoscută numai la denisovieni.
Genomul unei femei de acum 30.000 de ani leagă vestul și estul Europei gravetiene
Cel mai vechi genom al unui om modern din sud-vestul Europei vine din peștera Isturitz. O parte din înrudirea femeii de acolo duce spre centrul și estul continentului.
ADN antic: gravetienii din est și vest s-au amestecat acum 32.000 de ani
Trei genomuri noi, din Spania, Franța și Italia, arată un flux genetic între grupurile gravetiene din estul și din vestul Europei, datat acum 32.500-31.500 de ani. Iar într-o peșteră din Cantabria, ADN uman a fost scos direct din pământ, fără niciun os.
Roma a schimbat populația Iberiei mai mult decât vizigoții, arată 243 de genomuri
Un studiu publicat în Cell a citit ADN-ul a 243 de oameni înmormântați în Peninsula Iberică între secolele I și VIII d.Hr. Stăpânirea romană a schimbat mai mult compoziția populației decât sosirea suebilor, alanilor, vandalilor și vizigoților.
Patruzeci și cinci de schelete din Montréal: ADN-ul arată numai strămoși francezi
Un studiu din PNAS a citit ADN-ul a 45 de oameni îngropați între 1683 și 1796 în cimitirul Notre-Dame din Montréal. Toți au, potrivit autorilor, exclusiv ascendență europeană franceză.
Cimitirul de la Highsted, săpat în 1955 și rămas nepublicat, citit acum cu ADN și izotopi
Săpătura de salvare din 1955, de lângă Sittingbourne, nu a fost niciodată publicată, fiindcă arhiva și obiectele au dispărut. Oasele au rămas, iar un studiu din Oxford Journal of Archaeology le-a reanalizat.
Morminte din Epoca Bronzului în Spania: poziția corpului nu urmează sexul
Un studiu pe 29 de morminte din bazinul Duero a verificat sexul cu proteine din smalțul dentar. Ipoteza de la care a pornit nu s-a confirmat: partea pe care era culcat omul nu se leagă de sex.
1.231 de specii de bacterii, comune la hadza și la tsimane
Un studiu publicat în Nature pe 7 octombrie 2026 a citit în adâncime microbiomul intestinal al hadzaților din Tanzania și al tsimanilor din Amazonia boliviană. Cele două grupuri, despărțite de un ocean, împart 1.231 de specii de bacterii.