Hărți vechi și geografie istorică.
Afirmația că hiperboreenii din izvoarele grecești erau geții și dacii se sprijină pe trei citate: Pindar, Strabon și Clement din Alexandria. Le-am deschis pe toate trei, în textul lor, și am citit și fraza de după.
Între 454 și 567 Transilvania s-a aflat sub stăpânirea gepizilor, iar aproape tot ce știm despre oamenii de atunci vine din morminte. Studiul adună cele 31 de situri cunoscute, le pune pe hartă cu legătură la fișa fiecăruia și le confruntă cu registrul oficial: din 24 de necropole cercetate și publicate, Repertoriul Arheologic Național etichetează drept gepidice numai 10.
O analiză completă a celor 29.052 de situri din Repertoriul Arheologic Național: ce conține registrul, ce lipsește, cum se compară cu Europa și de ce, pe baza a ce s-a găsit până acum, nu se pot da verdicte despre continuitate, creștinare sau formarea poporului român.
La 13 octombrie 1884, conferința de la Washington a votat meridianul Greenwich ca meridian inițial, cu 21 de voturi pentru. Ce scrie în protocol, de ce Franța s-a abținut și unde apare România.
Jurnalul de bord spune cine a zărit primul pământul la 12 octombrie 1492, la ce distanță și cum s-a împărțit răsplata. Și ce nu scrie acolo despre forma Pământului.
Se spune că o hartă otomană din 1513 arată coasta Antarcticii, fără gheață, trei secole înainte ca cineva să vadă continentul. Harta există și are, scris pe ea, un text în care autorul își enumeră izvoarele.
Un proiect prezentat în revista Antiquity adună într-o singură bază de date siturile creștine ale Egiptului din secolele III-VII și drumurile care le legau. Pe malul vestic al Nilului, la Luxor, echipa a înregistrat 163 de clădiri creștine.
În ianuarie 1796, cancelaria domnească socotea 36 de ceasuri până la Craiova și 52 până la Cerneți. Ce spun harta Specht și călătorii despre drum.
O gravură tipărită în 1554 circulă acum ca o descoperire. Harta e reală, dar ce arată ea nu e un loc, ci un raționament de secol XVI.
Un studiu publicat pe 15 septembrie 2026 în Nature Communications a transformat 299.171 de kilometri de drumuri romane într-o rețea matematică. Pentru deplasările la scara imperiului, Bizanțul, Antiohia, Ancyra și Corintul ies mai bine plasate decât Roma, iar Peninsula Italică apare ca un apendice al rețelei.
Folosim cookie-uri de analiză (Google Analytics) ca să vedem ce se citește pe Historix. Nu le punem fără acordul tău. Detalii
