Coca la toți cei opt: ce au arătat analizele pe mumiile incașe de pe vulcani

Opt copii și adolescenți sacrificați pe vârfuri de peste 5.000 de metri, în Peru și în Argentina, au fost analizați toxicologic din păr și din unghii. Cocaina apare la toți, semn de mestecat de foi de coca. La doi dintre ei apare și un produs care se formează numai când coca și alcoolul sunt luate împreună, iar la unul singur, o substanță dintr-o plantă halucinogenă. Studiul a apărut pe 3 noiembrie 2026 în revista Antiquity.

Ce s-a analizat, de fapt

Ritualul se numea capacocha. Copii aleși din comunitățile imperiului erau duși pe munți înalți și sacrificați acolo, ca soli către divinitățile muntelui. Frigul uscat de la peste 5.000 de metri a păstrat corpurile, hainele și inventarul funerar aproape intacte, iar asta face din ele una dintre cele mai bune surse despre viața și despre religia incașilor.

Echipa coordonată de Dagmara Socha, de la Universitatea din Varșovia, a lucrat pe probe de păr și de unghii recoltate de la opt dintre acești copii, descoperiți lângă vârfuri vulcanice din Peru și din Argentina. Părul și unghiile cresc încet și păstrează, strat după strat, urmele substanțelor care au trecut prin corp, așa că o probă acoperă săptămânile sau lunile dinaintea morții, nu doar ultima zi.

Coca la toți, alcool la doi, harmină la unul

Potrivit rezumatului publicat de autori, cocaina și benzoilecgonina, produsul în care se transformă cocaina în organism, au fost identificate în toate probele de păr. Asta arată consum de foi de coca la toți cei opt, ceea ce în lumea andină nu era un viciu, ci o practică rituală și socială obișnuită, legată de ofrande și de drumul lung până pe munte.

La doi dintre ei, cel de pe Chuscha și unul dintre copiii de la Llullaillaco, a mai apărut cocaetilena. Substanța asta se formează în corp numai atunci când cocaina și alcoolul sunt consumate împreună, deci cei doi au primit și băutură, foarte probabil chicha, berea de porumb folosită la ceremonii.

Un singur individ, notat în studiu Ampato numărul 1, avea harmină în unghii. Harmina este un alcaloid din plante de genul Banisteriopsis, aceleași din care se prepară astăzi băutura cunoscută drept ayahuasca. Autorii nu spun că i s-a dat ayahuasca în forma modernă, ci că a ajuns în corpul ei o substanță din acest grup de plante, ceea ce ar trimite la o practică locală de pe muntele Ampato.

Ce spun cercetătorii

Concluzia din rezumat este formulată prudent: potrivirile și deosebirile dintre cei opt arată că ritualul capacocha avea un nucleu comun, dar nu era identic peste tot în imperiu. Coca apare la toți, restul variază de la un munte la altul. Pentru un stat care se întindea de la Ecuador până în Chile, asta înseamnă că ceremonia centrală a cultului imperial se potrivea după tradițiile locului.

Rezultatele continuă o serie de cercetări ale aceleiași echipe. În 2021 au publicat o analiză bioantropologică a sacrificiilor de pe Ampato și Pichu Pichu, iar în 2022 un prim studiu toxicologic despre consumul ritual de substanțe pe Ampato. Noul articol lărgește eșantionul și adaugă mumiile din Argentina.

Ce rămâne neclar

Rezumatul nu spune cât timp înainte de moarte au fost administrate substanțele, nici în ce doze. Nu spune nici dacă deosebirile dintre copii vin din tradiții locale, din statutul lor, din durata drumului până pe vârf sau din ce era disponibil în regiune. Pentru asta ar trebui citite rezultatele complete, cu segmentarea probelor de păr pe intervale de timp.

A doua întrebare deschisă este cât de departe se poate merge cu interpretarea. O substanță găsită în păr arată că a fost consumată, nu de ce. Între un sedativ dat pe drum și o parte din ofranda rituală, documentul chimic singur nu poate alege, iar autorii nu pretind că o face.