Săpături, situri și descoperiri.
Lângă Naousa, în nordul Greciei, arheologii au scos la lumină două săli de banchet cu podele mozaicate, parte a unui complex de peste 160 de metri pătrați, în incinta locului unde tradiția antică spune că Aristotel l-a format pe viitorul Alexandru cel Mare.
Campania din 2026 a Muzeului Național al Banatului a documentat lucrări ample de terasare făcute de o comunitate dacică în secolul I d.Hr., pe un promontoriu din județul Timiș.
În 1884, câțiva cărturari ieșeni au săpat pe un deal de lângă satul Cucuteni. De acolo a pornit una dintre cele mai cunoscute culturi preistorice ale Europei, cercetată apoi timp de 140 de ani.
Origini, teritoriu, cronologie radiocarbon, hrană și genetică: ce se știe azi despre comunitățile care au produs ceramica pictată Cucuteni, între Carpați și Nipru.
Câteva zeci de case pe un bot de deal în Moldova, mii de locuințe în inele concentrice în Ucraina. Ce arată săpăturile și magnetometria despre așezările Cucuteni-Tripolie.
Lutul, modelarea fără roată, pigmenții de fier și mangan, cuptoarele cu două camere și stilurile care se schimbă de la o fază la alta: ce spun analizele de laborator despre ceramica Cucuteni.
Mii de statuete de lut, două ansambluri care repetă aceleași numere și o mulțime de interpretări. Ce se poate demonstra despre credințele cucutenienilor și ce rămâne speculație.
În așezările Cucuteni casele se termină aproape întotdeauna într-un strat de lut ars. Două experimente, unul la Cucuteni și unul în Ucraina, au măsurat cât lemn trebuie ca să ardă o casă așa.
Clima, solurile epuizate, oamenii stepei sau propriile tensiuni interne? Cercetările din ultimii ani au reordonat complet explicațiile pentru sfârșitul culturii Cucuteni.
Cea mai veche civilizație a Europei, primii care au scris, strămoșii dacilor. Trei afirmații care circulă peste tot, puse față în față cu datele cercetării, și un ghid al locurilor unde pot fi văzute piesele.
Un cuptor cu două camere, săpat în 2025 pe un deal din județul Iași, are o suprafață de ardere de peste 7 metri pătrați, cu aproape 60% mai mare decât recordul anterior al culturii. Studiul publicat în Antiquity îl numește reper pentru producția specializată de ceramică, dar evită cuvântul atelier.
O reanaliză a aproximativ 4.500 de fosile scoase de la Bugiulești, județul Vâlcea, la începutul anilor 1960, arată urme de tăiere făcute de hominizi pe oase vechi de cel puțin 1,95 milioane de ani. Este cea mai veche dovadă de acest fel din Europa.
Folosim cookie-uri de analiză (Google Analytics) ca să vedem ce se citește pe Historix. Nu le punem fără acordul tău. Detalii
