Texte lungi, documentate, pentru cine vrea să înțeleagă un subiect până la capăt: analize, sinteze, studii și lucrări de cercetare, scrise de redacție sau aduse de contributori.
Se spune că liniile Nazca ar fi piste pentru nave extraterestre și că pot fi văzute doar din aer. Punem afirmațiile față în față cu tehnica de construcție, cu datările prin luminescență și cu sondajul care a adăugat, în 2024, 303 geoglife noi.
Nu există ADN-ul lui Vlad Țepeș, fiindcă nu există trupul. Ce au măsurat, de fapt, studiul din 2012 pe numele Basarab și analiza de proteine din 2023 pe scrisorile de la Sibiu.
Scrisoarea lui Neacșu, din 1521, e scrisă cu slove chirilice. Trei secole mai târziu, românii scriau cu litere latine. Cum s-a făcut schimbarea și cine s-a certat pe ea.
Un brevet din mai 1910, o revistă de specialitate din 29 octombrie 1910 și o poveste spusă de Coandă șaizeci de ani mai târziu. Ce se poate verifica și ce nu.
Nu avem nici ziua, nici locul. Avem o fereastră între 8 decembrie 1476 și 5 ianuarie 1477, două scrisori, o depeșă venețiană care se și înșală, și un trup care nu a fost găsit.
Afirmația că hiperboreenii din izvoarele grecești erau geții și dacii se sprijină pe trei citate: Pindar, Strabon și Clement din Alexandria. Le-am deschis pe toate trei, în textul lor, și am citit și fraza de după.
Un singur om care l-a văzut a scris cum arăta Vlad Țepeș. Restul sunt tablouri pictate la o sută de ani după moartea lui. Luăm pe rând textul și portretele.
Vasul numit bateria din Bagdad există, iar replicile lui produc curent. Din dosar lipsesc însă orice obiect antic galvanizat și orice conductor. Ce spun publicațiile de specialitate.
Povestirea rusească despre Dracula, copiată în 1486 de călugărul Efrosin la Kirillo-Belozersk, dă aceleași anecdote ca pamfletele germane, dar cu morala pe dos: un domn cumplit și drept. De acolo vine paharul de aur lăsat la fântână.
Un deal de cenușă de trei metri la un izvor sărat din județul Neamț, troace de lemn de 3.000 de ani în Transilvania și trei arendași romani ai ocnelor: ce dovedesc, de fapt, săpăturile despre cea mai veche exploatare de sare din lume.
Cifra se repetă în manuale și în clipuri, iar uneori i se pune domnului chiar în gură. Am căutat-o în cronica lui Grigore Ureche, în monografia academică a domniei și în cartea lui Iorga din 1904. Nu apare în niciuna.
Șase cifre mari, de la 20.000 la 100.000, și două singure cifre care stau pe documente: 41 și 31. Am urmărit fiecare cifră până la omul care a rostit-o.
Folosim cookie-uri de analiză (Google Analytics) ca să vedem ce se citește pe Historix. Nu le punem fără acordul tău. Detalii
