Camere ascunse în mormântul lui Tutankhamon: ce arată, de fapt, scanările

„Descoperire uriașă în Egipt: camere ascunse găsite dincolo de mormântul lui Tutankhamon.” Titluri de acest fel au circulat în presa internațională și românească la jumătatea lui septembrie 2026. Ideea de camere ascunse în mormântul lui Tutankhamon, poate chiar cu mormântul reginei Nefertiti, nu e nouă: are 11 ani, mai multe rânduri de scanări radar și cel puțin o infirmare oficială în spate. Ce s-a măsurat, de fapt, și ce nu s-a găsit încă?

Ce se afirmă și cât circulă

Pe 17 septembrie 2026, revista Nature a publicat în exclusivitate o știre despre un raport nou: o echipă condusă de egiptologul Mamdouh Eldamaty, de la Universitatea Ain Shams din Cairo, fost ministru al antichităților, spune că a găsit indicii geofizice pentru un coridor și încăperi dincolo de camera funerară a faraonului. Printre autori se află geofizicianul George Ballard, de la firma britanică GBG Group, egiptologul Nicholas Reeves și cercetători de la Institutul Național de Cercetări Astronomice și Geofizice al Egiptului.

În câteva zile, povestea s-a transformat. Tabloidul britanic Express a titrat „Huge Egypt breakthrough as hidden chambers discovered”, deși textul de sub titlu spunea doar că dovezile „sugerează” că încăperile „ar putea exista”. În România, un site de tehnologie a titrat că mormântul lui Tutankhamon „ar ascunde încă cinci sau șase camere”, o cifră pe care nu am găsit-o în rezumatul raportului.

De unde vine povestea: ipoteza lui Nicholas Reeves din 2015

Mormântul lui Tutankhamon, numerotat KV62 în Valea Regilor, a fost găsit de Howard Carter în noiembrie 1922. E surprinzător de mic pentru un faraon: o scară, un coridor și patru încăperi, dintre care doar camera funerară e pictată. Explicația clasică este că regele a murit tânăr, pe la 19 ani, și a fost îngropat în grabă, într-un mormânt pregătit inițial pentru altcineva sau neterminat.

În 2014, atelierul Factum Arte a scanat la rezoluție foarte mare pereții camerei funerare, pentru o replică. Studiind aceste imagini, Nicholas Reeves a observat linii drepte sub pictura de pe pereții de vest și de nord. În vara lui 2015 a publicat lucrarea „The Burial of Nefertiti?”. Ipoteza lui: liniile sunt conturul unor uși zidite. Ușa din vest ar duce la o cameră de depozitare, iar cea din nord la un coridor care continuă mormântul spre un înhumat mai vechi, o regină ridicată la rang de faraon. Reeves a propus-o pe Nefertiti.

Egiptologul Chris Naunton a numit atunci argumentul „captivant”, dar a avertizat că întreaga construcție se prăbușește dacă liniile se dovedesc fisuri naturale sau lucrări abandonate. Întrebarea era deci una care se putea verifica fizic.

Ce arată dovezile: trei scanări, rezultate opuse

În noiembrie 2015, specialistul japonez în radar Hirokatsu Watanabe a scanat pereții. Pe 28 noiembrie, Mamdouh Eldamaty, pe atunci ministru, declara că experții sunt „aproximativ 90%” siguri că dincolo de camera funerară există o altă încăpere.

În martie 2016, o a doua scanare radar, făcută cu echipamente de 400 și 900 de megaherți, nu a detectat goluri mari. În februarie 2018 a urmat a treia, cea mai amplă, făcută de o echipă a Politehnicii din Torino condusă de Francesco Porcelli: trei benzi de frecvență și circa 2,7 kilometri de profile radar, mai mult decât primele două campanii la un loc. Pe 6 mai 2018, Consiliul Suprem al Antichităților a anunțat rezultatul. Articolul științific, publicat în 2019 în Journal of Cultural Heritage, conchide „cu un nivel foarte ridicat de încredere” că ipoteza camerelor ascunse „nu este susținută de datele radar”. Autorii au explicat semnalele din 2015 prin reflexii parazite ale undelor care se propagă de-a lungul pereților.

Munca noastră arată în mod concludent că nu există camere ascunse și nici coridoare adiacente mormântului lui Tutankhamon.

Francesco Porcelli, Politehnica din Torino, mai 2018

Eldamaty nu a renunțat. În februarie 2020, Nature relata că echipa lui găsise cu radar, la câțiva metri est de camera funerară, un spațiu asemănător unui coridor, lung de cel puțin 10 metri, paralel cu coridorul de intrare. Raportul nu a fost publicat atunci, ci predat autorităților egiptene.

Ce e nou în 2026 la mormântul lui Tutankhamon

Raportul din septembrie 2026 adună două campanii de teren din 2023-2024, date de rezistivitate electrică din 2017 și radar din interiorul mormântului. Noutatea este microgravimetria: peste 1.200 de măsurători ale câmpului gravitațional pe circa 35 de metri pătrați. Golurile au densitate mai mică decât roca, deci o ușoară scădere a gravitației poate trăda un spațiu gol sau umplut cu moloz.

Potrivit Nature, echipa descrie un coridor lat de 2 metri, plin cu moloz, care pornește din camera funerară, și zone de densitate scăzută cu unghiuri drepte, paralele cu peretele de nord. Una dintre ele, numită „anomalia 7”, conține o zonă pătrată mai densă, pe care autorii o interpretează ca pe o posibilă încăpere cu obiecte. Rezumatul raportului spune că datele susțin ideea că structura KV62 este mai veche decât înmormântarea lui Tutankhamon și „probabil mai extinsă” decât se credea.

Raportul a apărut în seria online Occasional Papers a proiectului Amarna Royal Tombs, aceeași în care Reeves și-a publicat ipoteza în 2015, nu într-o revistă de geofizică. Specialiștii din afara echipei sunt prudenți. Christopher Gaffney, specialist în radar la Universitatea Bradford, a numit lucrarea „fascinantă”, dar a spus că nu conține destule informații pentru concluzii definitive. Geofizicianul Peter Styles, de la Universitatea Keele, consideră încăperile „plauzibile”, dar vrea mai multe detalii. Chiar autorii recunosc că rezultatele sunt la limita de detecție a tehnologiei.

Cum s-a transformat povestea

Traseul e tipic. O observație pe imagini de înaltă rezoluție a devenit o ipoteză publicată, apoi „90% sigur” la o conferință de presă, apoi un „nu există” oficial, apoi din nou „dovezi noi”. La fiecare pas, titlurile au sărit peste nuanțe: „posibile” a devenit „descoperite”, o anomalie de densitate a devenit „cameră secretă”, iar o cameră a devenit „cinci sau șase”. Numele Nefertiti, a cărei înmormântare nu a fost identificată niciodată cu certitudine, face restul.

Ce rămâne o întrebare legitimă

Ar fi nedrept să tratăm subiectul drept o simplă fantezie. Întrebarea de la care a pornit Reeves e serioasă: de ce un mormânt regal atât de mic și ce înseamnă liniile de sub pictură? Echipa lui Eldamaty folosește metode reale, iar microgravimetria e o abordare nouă aici. Pe de altă parte, rezultatul radar din 2018 există, e publicat și nu a fost retras.

Vestea bună e că disputa poate fi tranșată. Echipa propune găuri de 7-8 centimetri prin care să fie introduse camere pe mici vehicule teleghidate. Decizia aparține Consiliului Suprem al Antichităților din Egipt. Dacă o aprobă, lucrările ar putea începe în noiembrie 2026, iar camera video va spune ce nu poate spune nicio anomalie.

Cum recunoști o poveste umflată

• Compară titlul cu textul: dacă titlul spune „descoperit”, iar textul spune „sugerează” sau „ar putea”, nu s-a descoperit nimic încă.
• Întreabă cine a publicat și unde: o revistă cu evaluare independentă, un raport al autorilor sau un comunicat.
• Caută cealaltă tabără: aici, scanarea din 2018 și părerile specialiștilor din afara echipei.
• Fii atent la cifrele fără sursă, cum sunt „cinci sau șase camere”.
• Reține testul decisiv: în arheologie, o anomalie devine încăpere abia când cineva ajunge fizic în ea.