Istoria Transilvaniei, de la voievodat și sași la principat, stăpânirea habsburgică și Unirea din 1918.
Între retragerea romană din 271 și primul document care pomenește vlahi în Transilvania, în 1222, se întind aproape o mie de ani fără izvoare scrise. Am cântărit pe rând ce spun textele antice, limba, săpăturile, monedele și genetica, și unde anume nu s-a săpat încă.
Născut la Brașov pe 24 septembrie 1785, fiu de meșter zidar, Christian Flechtenmacher a ajuns jurisconsult al Moldovei și autor principal al Codului Calimach, primul cod civil modern din țările române. Tot el a ținut primul curs de drept în limba română.
Pe 24 septembrie 1944, în satul bihorean Ginta, zeci de civili au fost executați de trupe românești intrate în sat după retragerea armatei maghiare. Registrul parohiei reformate, scris trei luni mai târziu, vorbește despre 41 de morți.
Cel puțin 24 de brățări regale de aur au fost scoase prin braconaj din Munții Orăștiei între 1999 și 2001. Statul a recuperat 14, trei au fost furate din nou în 2025 dintr-un muzeu olandez, iar laboratoarele au stabilit între timp de unde vine metalul.
Muzeul Național al Unirii a identificat poarta principală a castrului legiunii a XIII-a Gemina de la Apulum. Fundația unuia dintre turnuri a apărut la patru metri adâncime, sub un bastion al Cetății Alba Carolina.
Cereale arse pe o terasă, 887 de kilograme de lupe de fier, 14 ștanțe de monede ascunse într-un turn și amfore aduse din Rodos. Ce arată, concret, săpăturile despre cum trăiau dacii.
Pe 22 septembrie 1768 murea la Roma Inocențiu Micu-Klein, episcopul care a mutat Biserica unită la Blaj și a deschis lupta politică a românilor ardeleni.
Teoria calendarului de 360 de zile a fost formulată în 1963 și a fost contrazisă de săpăturile din 1980. Ce rămâne verificabil la sanctuarele din zona sacră și ce este doar interpretare.
Trei hectare de fortificație, un drum pavat de peste 200 de metri, un ansamblu de temple și sute de terase locuite. Ce arată, concret, săpăturile despre capitala regatului dac.
Ruinele capitalei dacice au fost scoase la lumină de căutătorii de comori, iar primele săpături organizate le-a făcut fiscul austriac în 1803 și 1804. Două secole mai târziu, scanarea laser a schimbat din nou întrebările.
Pe 20 septembrie 1974, la lacul Bâlea, Ceaușescu a tăiat panglica celui mai spectaculos drum de munte din România. Drumul nu era însă gata: lucrările de asfaltare au început în 1976 și s-au încheiat în 1980.
Pe 18 septembrie 1600, lângă Mirăslău, în județul Alba, oastea lui Mihai Viteazul a fost învinsă de trupele imperiale ale generalului Giorgio Basta. Mihai avea o poziție întărită și avantajoasă, dar a ieșit din ea urmărind o retragere care s-a dovedit a fi o capcană.
Folosim cookie-uri de analiză (Google Analytics) ca să vedem ce se citește pe Historix. Nu le punem fără acordul tău. Detalii
