Christian Flechtenmacher, brașoveanul care a scris Codul Calimach

Pe 24 septembrie 1785 se năștea la Brașov, într-o familie de meșteșugari, omul care avea să scrie Codul Calimach, primul cod civil modern din țările române. Christian Flechtenmacher nu a fost boier, nu a fost moldovean și nu vorbea românește în copilărie. A ajuns totuși jurisconsultul Moldovei timp de peste douăzeci de ani și primul om care a predat drept în limba română.

Cine a fost Christian Flechtenmacher?

S-a născut pe 24 septembrie 1785 în Brașov, în cartierul Bartolomeu, fiul unui meșter zidar. Nu era o familie cu bani și nici cu relații. A terminat gimnaziul german din oraș în 1806 și a lucrat o vreme ca secretar și arhivar al Magistratului Brașovului, adică al administrației orașului.

În 1811 a plecat la Viena, unde a obținut doctoratul în drept și filosofie. Era exact momentul în care Austria își punea în aplicare noul cod civil, ABGB, intrat în vigoare tot în 1811. Flechtenmacher a învățat dreptul civil modern chiar în anul în care acesta devenea lege într-un imperiu întreg. Detaliul contează pentru tot ce a urmat.

A murit la Iași pe 13 mai 1843, la 57 de ani. Fiul lui, Alexandru Flechtenmacher, născut la Iași în decembrie 1823, avea să compună muzica „Horei Unirii”.

Cum a ajuns un brașovean jurisconsult al Moldovei

În 1813 a fost chemat în Moldova de frații Sturza. Domnul țării, Scarlat Callimachi, avea nevoie de cineva care să știe dreptul european la zi și l-a numit jurisconsult, cu sarcina limpede de a redacta un cod civil. Era o alegere pragmatică: Moldova funcționa pe un amestec de obicei al pământului, pravile vechi și hrisoave domnești, iar asta devenise imposibil de administrat.

A rămas jurisconsult al Moldovei între 1819 și 1841, adică peste douăzeci de ani și patru domnii, inclusiv trecerea de la regimul fanariot la Regulamentul Organic. În 1835 a primit rangul de căminar. Un fiu de zidar brașovean intrase astfel în ierarhia de ranguri a Moldovei, prin competență, nu prin naștere.

Ce este, de fapt, Codul Calimach?

Codul Calimach este codul civil al Moldovei, promulgat în 1817 de domnul Scarlat Callimachi, de la care și-a luat și numele. Autorul principal a fost Flechtenmacher, care a lucrat alături de Anania Cuzanos și cu sprijinul altor juriști ai vremii, între care Andronache Donici și Damaschin Bojincă.

Ca structură, codul are o introducere de 24 de articole și trei părți, însumând 2.032 de paragrafe. Prima parte se ocupă de dreptul persoanelor: căsătorie, familie, minorat, tutelă. A doua parte tratatează dreptul lucrurilor, adică proprietățile și felurile lor. A treia parte adună obligațiile și garanțiile: contracte, împrumuturi, ipoteci.

Izvoarele sunt trei și se văd fără efort în text. Modelul principal este Codul civil austriac din 1811, cel învățat de Flechtenmacher la Viena; unii autori adaugă și o influență a Codului Napoleon din 1804. Al doilea izvor este dreptul bizantin, prin Basilicale și prin compilațiile care circulau în spațiul ortodox. Al treilea, și cel mai interesant, este obiceiul pământului: cutumele locale privind moștenirea, zestrea și proprietățile țărănești au fost păstrate acolo unde nu intrau în contradicție cu restul.

Codul Calimach a rămas în vigoare aproape jumătate de secol. A fost înlocuit de Codul civil român, adoptat în 1864 și intrat în vigoare la 1 decembrie 1865.

De ce a fost tipărit întâi în grecește?

Aici se vede limpede epoca. Ediția din 1817 a apărut în limba greacă, pentru că greaca era limba administrației și a culturii înalte în Moldova fanariotă. Domnul era grec, cancelaria lucra în greacă, iar boierimea citea în greacă.

Versiunea românească a fost tipărită abia în 1833, la șaisprezece ani distanță. În acei șaisprezece ani se petrecuse revoluția lui Tudor Vladimirescu și sfârșitul domniilor fanariote, iar limba română urcase în administrație. Traducerea nu a fost doar o operațiune tehnică: a obligat la inventarea unui vocabular juridic românesc care, înainte, pur și simplu nu exista.

Flechtenmacher lucrase la asta încă din 1815, când a alcătuit, împreună cu Anania Cuzanos, primul dicționar juridic românesc: 120 de termeni de drept civil, cu echivalentele lor în greacă și în latină. Este un obiect mic și sec, dar de acolo pornesc cuvintele pe care le folosește și azi orice notar.

Primul curs de drept în limba română

Între 1830 și 1837, Flechtenmacher a predat drept la Gimnaziul Vasilian și apoi la Academia Mihăileană din Iași. A fost primul care a ținut un curs de drept în limba română și primul care l-a și tipărit în românește. A deschis și un institut privat pentru studiul dreptului roman și a scos o revistă juridică lunară.

Dintre scrierile lui se păstrează o „Istorie a dreptului românesc”, din 1830, și un „Cuvânt către cinstiții ascultători de legi”, din 1836. Titlul celui de-al doilea spune ceva despre publicul lui: nu studenți de facultate, cum înțelegem azi, ci oameni care veneau să asculte legea.

Ce se exagerează și ce rămâne în picioare

Despre Codul Calimach se spun două lucruri care merită nuanțate. Primul: că ar fi „primul cod civil românesc”. Este primul cod civil modern din țările române, dar a fost tipărit întâi în greacă și a avut un frate mai mare în Ȟara Românească, Legiuirea Caragea din 1818, promulgată la doar un an distanță.

Al doilea: că ar fi „o simplă copie după codul austriac”. Structura și tehnica juridică vin, într-adevăr, din ABGB, dar materia propriu-zisă a fost adaptată. Instituții specifice Moldovei, de la regimul zestrei până la formele de proprietate și la statutul robilor, nu se găsesc în codul de la Viena; ele au fost scrise pentru Moldova, așa cum arăta ea atunci, cu tot ce avea nedrept în ea.

• Ce se poate documenta: Flechtenmacher a fost autorul principal al codului, numit jurisconsult al Moldovei de Scarlat Callimachi.
• Ce se poate măsura: 2.032 de paragrafe, trei părți și o introducere de 24 de articole.
• Ce se poate verifica pe ediții: greacă în 1817, română în 1833.
• Ce rămâne de discutat: cât din text este preluare din ABGB și cât redactare originală, întrebare la care juriștii răspund diferit.

Rămâne, oricum, un fapt greu de trecut cu vederea: legea după care Moldova a judecat căsătorii, moșteniri și datorii timp de aproape cincizeci de ani a fost scrisă de un fiu de zidar din Brașov, care învățase meseria la Viena și care, la Iași, a trebuit să inventeze cuvintele în care să o spună în românește.