Lacătul cu litere de pe o epavă din 1583 s-a deschis la codul ANCE

Muzeul Național al Țării Galilor și Universitatea Cardiff au anunțat pe 4 noiembrie 2026 combinația unui lacăt cu litere recuperat de pe plaja Morfa, la Margam, lângă Port Talbot. Codul are patru litere: A, N, C, E. Scanarea prin tomografie a arătat cum se aliniază crestăturile din interior, iar echipa muzeului a format apoi combinația pe obiect și lacătul s-a deschis în aceeași seară.

Nava și noaptea de 28 decembrie 1583

Fișa Comisiei Regale pentru Monumentele Antice și Istorice din Țara Galilor, înregistrarea cu numărul 300035, descrie o navă de circa 80 de tone, Ann Francis, a unui comerciant din King’s Lynn, Francis Shaxton. Plecase din King’s Lynn pe 2 octombrie 1583, se crede cu 50 de tone de grâu spre Spania, și se întorcea în balast, cu o plată de vreo 400 de lire în argint. A eșuat în noaptea de 28 decembrie 1583. După naufragiu, nava a fost jefuită de peste o sută de oameni înarmați cu ciomege, săbii, pumnale și furci, iar inventarul familiei Mansel conține un detaliu care privește direct povestea de astăzi: trei cufere, două de molid și unul de stejar, au fost recuperate cu lacătele sparte. Procesul s-a judecat la Camera Stelată.

Obiectul: 31,8 milimetri și 34 de litere

Fișa de colecție a muzeului, poziția 2025.17H/2.6, îl descrie ca lacăt cu combinație din aliaj de cupru, cu înălțimea maximă de 31,8 milimetri și greutatea de 28,5 grame. Tipul este numit uneori lacăt de Nuremberg. Are 34 de litere, adică aproape tot alfabetul, lipsind J, U, W și Y: zece stau pe plăcile fixe de la capete și 24 pe inelele care se rotesc. Fișa dă și secvențele, inel cu inel. Piesa a fost găsită cu detectorul de metale de Peter Hughes, iar muzeul a cumpărat lotul, 980 de monede și obiecte, pe 6 mai 2025, cu sprijinul Guvernului galez.

Lacătul nu era blocat de corodare

Aici merită o corectură, fiindcă o bună parte din relatările care circulă vorbesc despre un mecanism înțepenit de rugină. Curatorul Alastair Willis spune că obiectul este într-o stare excepțională de bună, iar descoperitorul povestește că inelele s-au rotit cu ușurință după peste 400 de ani sub nisip. Problema nu era deci mecanică, ci una de informație: nu se știa combinația. Lacătul rămăsese încuiat, nu blocat.

Cum s-a citit combinația

Scanarea a fost făcută de Dr. David Williams, cercetător la Musculoskeletal Biomechanics Research Facility din Școala de Inginerie a Universității Cardiff, un laborator care lucrează de obicei cu oase și alte structuri biologice. Metoda este microtomografia computerizată. Formularea lui: imaginea tridimensională a mecanismului interior a permis să se vadă cum se aliniază crestăturile cu literele și să se identifice combinația exactă. Partea cea mai solidă a demonstrației nu e însă imaginea, ci verificarea: echipa muzeului a format combinația pe obiectul real, iar lacătul s-a deschis. Nu e o lectură probabilistică, e un test cu două rezultate posibile.

ANCE nu este un cuvânt

Instituțiile nu susțin că cele patru litere formează un cuvânt și nu propun nicio explicație. Willis spune că, după ce au rezolvat problema, se întreabă dacă codul însemna ceva pentru proprietar. Comparatiile din fișa muzeului sunt instructive: un exemplar de pe coasta Suffolk, înregistrat în schema britanică a descoperirilor întâmplătoare, stă închis cu OXEN sub clemă, iar cuvântul de deschidere era probabil altul, poate OPEN; un exemplar din colecția British Museum se deschide cu MARCI. Despre rostul lacătului, comunicatul spune doar că se crede că închidea un cufer mic cu obiecte de valoare, găsit fiind lângă monede de argint spaniol și aproape de două greutăți monetare.

Ce nu s-a stabilit

Rezultatul a fost anunțat printr-un comunicat comun al muzeului și al universității, nu printr-un studiu într-o revistă de specialitate, deci nu există publicate nici modelul aparatului, nici rezoluția scanării, nici parametrii de lucru. Comisia Regală notează în fișa sitului că resturile arheologice legate de pierderea navei nu sunt confirmate ca prezente în acel loc, ci doar posibile în apropiere. Lacătul nu a fost găsit într-o săpătură, ci cu detectorul, pe plajă, într-un interval de 21 de ani, între 1996 și 2017, fără stratigrafie și fără coordonate publicate. Nu există analiză de compoziție: fișa de colecție spune aliaj de cupru, comunicatul spune bronz. Nu se propune niciun proprietar cu nume și nu se face legătura cu cele trei cufere din inventarul de la 1583.