Sursa originală
Pe scurt
Un raport publicat în Antiquity pe 4 noiembrie 2026 arată că cele cel puțin 372 de movile de la Aguas Buenas, în departamentul Chontales din Nicaragua, au fost ridicate treptat, nu dintr-o dată. Au fost deschise 20 de movile, iar straturile lor indică episoade repetate de construcție și reînnoire.
- 01Cel puțin 372 de movile de pământ și piatră, pe peste 30 de hectare, la Aguas Buenas, departamentul Chontales, Nicaragua.
- 02Au fost deschise 20, cu câte o unitate de un metru pătrat în vârf, cu între șase și paisprezece orizonturi de sol fiecare.
- 03Niciuna nu a fost ridicată într-un singur episod: straturile arată construcție, întreținere și reînnoire repetată.
- 04Autorii nu găsesc indicii de centralizare politică și propun o organizare comunitară a muncii.
- 05Nicio dată absolută nouă: datarea rămâne pe două determinări anterioare, între 404 și 666 d.Hr.
Un raport scurt publicat în revista Antiquity pe 4 noiembrie 2026 prezintă rezultate preliminare de la Aguas Buenas, un sit din departamentul Chontales, în centrul Nicaraguei. Pe peste 30 de hectare se află cel puțin 372 de movile de pământ și piatră, așezate într-un desen semicircular. Autorii au deschis 20 dintre ele și au găsit că niciuna nu a fost ridicată într-o singură etapă.
Ce s-a măsurat și cu ce
Planul sitului a fost ridicat cu GPS diferențial și stație totală, movilele fiind cartate la intervale de doi metri și terenul dintre ele la zece. Nu s-a folosit lidar și nici imagini din satelit. Cifra de 372 nu este nouă: ea provine dintr-o lucrare de masterat de la Leiden, din 2018, iar o publicare anterioară din revista Radiocarbon vorbea despre 371 de movile. Articolul nu dă un criteriu de definiție pentru ce se numără drept movilă și folosește formularea prudență, cel puțin 372.
Douăzeci de movile deschise cu unități de un metru pătrat
Săpătura a fost minimală și țintită: câte o unitate de un metru pe un metru în vârful fiecărei movile, descrisă pe între șase și paisprezece orizonturi de sol. Secvența care se repetă cuprinde soluri bogate în cenușă vulcanică, depuneri de ceramică, straturi de riolit roz și o acoperire de riolit alb, probabil ars. Dintre cele 15 movile deschise în arcele exterioare și în zona de trecere, patru au vase ceramice mari depuse sub construcție, cel puțin zece au straturi repetate de riolit alb la partea superioară, iar sub nouă apar straturi de cenușă vulcanică. Asta înseamnă că au fost deschise cam 5% din movile; restul sunt doar cartate.
Argumentul: monumentalitate lentă
Formula pe care autorii o introduc este monumentalitate lentă, iar ea privește ritmul, nu dimensiunea. Straturile, scriu ei, arată o formă de monumentalitate în care însemnătatea era reprodusă continuu prin practici de lungă durată, de construcție, întreținere și reînnoire, și nu printr-un singur episod de ridicare. De aici pornesc și două corecturi pe care le propun literaturii de specialitate. Prima privește ideea că sudul Americii Centrale a fost o zonă marginală, fiindcă nu are monumente verticale de tip mesoamerican sau andin. A doua privește obișnuința de a citi modificările orizontale ale peisajului drept dovadă a unei organizări ierarhice a muncii. La Aguas Buenas, spun ei, nu există indicii de centralizare politică și nici alte situri de scară asemănătoare în departamentul Chontales, ceea ce trimite mai degrabă spre o organizare comunitară.
Cifrele de muncă nu sunt noi
Articolul vorbește, în estimări pe care le numește conservatoare, despre vreo 50.000 de metri cubi de piatră mutată și cel puțin 426 de ani-om de muncă. Ambele cifre sunt preluate din lucrarea de masterat din 2018, nu calculate aici, și sunt estimări derivate din volum, nu observații.
Datarea rămâne cea veche
Acesta e punctul în care raportul e cel mai onest cu sine. Nu aduce nicio dată absolută nouă. Luminescența optic stimulată portabilă este folosită strict ca instrument de cronologie relativă, pentru a așeza straturile în ordine, iar autorii scriu că cronologiile absolute vor fi stabilite prin analizele de laborator în curs. Datele existente pentru sit sunt două determinări de radiocarbon anterioare, care plasează activitatea între 404 și 666 d.Hr., iar analiza comparativă a ceramicii indică o ocupare mai largă, între circa 300 și 900 d.Hr. Niciuna dintre cele 372 de movile nu are o dată de construcție proprie.
Ce nu se stabilește
Funcția sitului, scriu autorii, rămâne nesigură, în ciuda cercetărilor anterioare. Nicio movilă nu a fost deschisă dincolo de o unitate de un metru pătrat în vârf, deci nu s-au observat nici structura interioară completă, nici baza, nici volumul real al vreuneia. Durata episoadelor de construcție și intervalele dintre ele nu sunt măsurate. Nu s-au găsit morminte, case și nici amenajări agricole, deci nu se poate spune cine a ridicat movilele și câți oameni au lucrat. Legătura dintre erupțiile vulcanice și începutul construcției este propusă ca posibilitate, nu testată.
Surse
- Dita Auziņa, Ella Egberts, Axel Cerón González, Marlyn Martínez, Alexander Geurds, Revealing slow monumentality: luminescence and soil narratives from Aguas Buenas, central Nicaragua, Antiquity, First View, 4 noiembrie 2026, ISSN 0003-598X, https://doi.org/10.15184/aqy.2026.10480
- N. R. Donner, A. Geurds, The Valley of Juigalpa, Mayales River subbasin microregion (Chontales, Nicaragua): date list 2, Radiocarbon 62, 2020, p. 1503-1514, https://doi.org/10.1017/RDC.2020.36
- N. R. Donner, A. Geurds, The Valley of Juigalpa, Mayales River subbasin microregion (Chontales, Nicaragua): date list 1, Radiocarbon 60, 2018, p. 717-726, https://doi.org/10.1017/RDC.2017.147
- Vrije Universiteit Brussel, grupul de cercetare AMGC, Soils and luminescence signals shining light on the story of monumentality in Nicaragua, 12 martie 2025, https://amgc.research.vub.be/soils-and-luminescence-signals-shining-light-on-the-story-of-monumentality-in-nicaragua
- Alin Frînculeasa, Bianca Preda, Volker Heyd, Pit-Graves, Yamnaya and Kurgans along the Lower Danube: Disentangling IVth and IIIrd Millennium BC Burial Customs, Equipment and Chronology, Praehistorische Zeitschrift 90, nr. 1-2, 2015, ISSN 0079-4848, https://doi.org/10.1515/pz-2015-0002
✓ Ce știm sigur
- Raportul a apărut în Antiquity pe 4 noiembrie 2026, în acces deschis, în secțiunea de rapoarte de proiect.
- Planul a fost ridicat cu GPS diferențial și stație totală, nu cu lidar și nu din satelit.
- Patru din cele 15 movile deschise în zonele exterioare au vase ceramice mari depuse sub construcție.
- Cel puțin zece movile au straturi repetate de acoperire cu riolit alb, iar sub nouă apare cenușă vulcanică.
- Cercetarea este finanțată de Consiliul Olandez pentru Cercetare, programul VICI, proiectul VI.C.221.093.
? Ce rămâne neclar
- Nicio movilă de la Aguas Buenas nu are o dată de construcție proprie; cele două date de radiocarbon existente nu sunt legate de ridicarea unei movile.
- Articolul nu dă un criteriu de definiție pentru ce se numără drept movilă, iar cifra de 372 provine dintr-o lucrare de masterat nepublicată, din 2018.
- S-au deschis doar 20 de movile, fiecare cu o singură unitate de un metru pătrat în vârf; structura completă, baza și volumul niciuneia nu au fost observate.
- Durata episoadelor de construcție și intervalele dintre ele nu sunt măsurate.
- Nu s-au găsit morminte, locuințe și amenajări agricole, deci nu se știe cine a construit și câți oameni.
- Cifrele de 50.000 de metri cubi și 426 de ani-om sunt estimări preluate, nu măsurători.
- Funcția sitului rămâne nesigură, spun autorii.
Contextul românesc
România nu are un echivalent al sitului de la Aguas Buenas, adică un complex planificat din sute de movile așezate într-un desen geometric. Are însă exact aceeași problemă de numărare și aceeași disproporție între ce e cartat și ce e săpat. În bazinul Jijiei, din județele Botoșani și Iași, o echipă de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași a inventariat 1.791 de tumuli pe o suprafață de peste 5.750 de kilometri pătrați, dintre care 1.660 identificați pe un model digital al terenului obținut din lidar, iar 131 cunoscuți doar din hărți istorice și astăzi invizibili: Casandra Brașoveanu, Andrei Asăndulesei, Radu-Alexandru Brunchi, „Restoring the Barrow Landscape of NE Romania: Initial Reflections”, Journal of Ancient History and Archaeology 12-1, 2025, p. 211-222. Dezbaterea românească despre cine ridica movilele și ce ordine socială presupune asta se duce pe materialul kurganelor de la Dunărea de Jos. Deosebirea de fond rămâne: tumulii noștri sunt monumente funerare risipite pe mii de kilometri pătrați, mai ales din mileniile IV și III î.Hr., iar Aguas Buenas e un singur complex de 30 de hectare, din secolele IV-IX d.Hr., în care nu s-a găsit niciun mormânt.
Întrebări frecvente
Ce înseamnă monumentalitate lentă?
Este formula propusă de autori pentru o monumentalitate construită prin practici repetate de-a lungul timpului, de ridicare, întreținere și reînnoire, și nu printr-un singur episod de construcție. Argumentul vine din straturile de sol: fiecare movilă deschisă are între șase și paisprezece orizonturi suprapuse.
Câte movile au fost efectiv săpate?
Douăzeci din cel puțin 372, adică aproximativ 5%, și fiecare doar cu o unitate de săpătură de un metru pe un metru în vârf. Restul movilelor sunt doar cartate, cu GPS diferențial și stație totală. Structura interioară completă a niciuneia nu a fost observată.
Ce idee pune la îndoială studiul?
Două. Prima, că sudul Americii Centrale ar fi fost o zonă marginală pentru că nu are monumente verticale de tip mesoamerican sau andin. A doua, că modificările orizontale ale peisajului presupun neapărat o organizare ierarhică a muncii. Autorii nu găsesc la Aguas Buenas indicii de centralizare politică.
Cât de veche este așezarea?
Datele disponibile sunt două determinări de radiocarbon anterioare, care plasează activitatea între 404 și 666 d.Hr., iar ceramica indică o ocupare mai largă, între circa 300 și 900 d.Hr. Raportul nu aduce date absolute noi, iar nicio movilă nu are o dată de construcție proprie.
Există ceva asemănător în România?
Nu un complex planificat de sute de movile. România are însă peisaje de tumuli foarte întinse: în bazinul Jijiei au fost inventariați 1.791 de tumuli pe peste 5.750 de kilometri pătrați, cei mai mulți identificați pe modele digitale ale terenului obținute din lidar.
Acest articol este o adaptare în limba română, cu context suplimentar. Informațiile științifice aparțin autorilor sursei originale. Cum lucrăm la Radar
Povestea întreagă a lui Dracula, pe izvoare
Cartea urmărește drumul de la Vlad Țepeș, domnul din documente, la contele din roman, cu izvoarele puse cap la cap. O primești întreagă, în PDF, dacă te abonezi la scrisoarea de sâmbătă, sau o cumperi de pe Amazon.
Linkul către Amazon este link de afiliat: dacă cumperi prin el, Historix primește un comision mic, fără niciun cost în plus pentru tine.
Ți-a plăcut? Primește ce e mai bun, o dată pe săptămână
Sâmbătă dimineața trimitem ce s-a publicat pe Historix, cu un rând despre ce merită citit. Fără reclame și fără senzaționalism.
Laurențiu Dicu
Fondator, editor, pasionat de istorie
Vezi pagina autorului →
