Articole pornite de la calendar: evenimentele importante ale zilei, reconstituite din documente, presa vremii și lucrările istoricilor.
Pe 22 septembrie 1326, regele Carol Robert de Anjou i-a întărit cneazului maramureșean Stanislav moșia Zurduc. Este cea mai veche înnobilare documentată a unui cneaz român.
Regele Angliei, detronat în ianuarie 1327, a murit oficial în noaptea de 21 septembrie la castelul Berkeley. Cronicile au inventat apoi o moarte oribilă, iar o scrisoare publicată în 1877 la Montpellier susține că nu a murit deloc.
Născută la București pe 21 septembrie, Elena Văcărescu a fost premiată de Academia Franceză la debut, logodită cu viitorul rege Ferdinand și apoi îndepărtată din țară. La Geneva a fost, din 1920 și două decenii la rând, delegat permanent al României la Societatea Națiunilor.
La șase luni după marele incendiu care a ars o bună parte din centrul orașului, Bucureștiul a inaugurat Stabilimentul fântânilor de la Mihai Vodă: pompe cu abur aduse din Anglia, care scoteau apă din Dâmbovița pentru cișmelele publice.
În septembrie 1538, Soliman Magnificul a intrat în Suceava, a golit vistieria Moldovei și a pus pe tron un nepot al lui Ștefan cel Mare adus de la Constantinopol. Moldova a pierdut atunci Tighina și Bugeacul, iar domnul a rămas în istorie cu porecla unei insecte.
Pe 21 septembrie 1939, în jurul orei 13, prim-ministrul Armand Călinescu a fost împușcat în zona Cotroceni de un comando legionar de nouă oameni. Atacatorii au mers la Radiodifuziune, au anunțat fapta în direct și s-au predat. În noaptea următoare, din ordinul lui Carol al II-lea, legionari din lagăre și închisori au fost executați fără judecată în toată țara, iar cadavrele au fost expuse public.
Expediția lui Magellan a ieșit în ocean pe 20 septembrie 1519, cu cinci corăbii. Trei ani mai târziu s-a întors una singură, cu 18 oameni, dar fără comandantul care îi dăduse numele.
Inscripția din foișorul palatului spune cine l-a ridicat, cui i-a fost dăruit și în ce zi a fost gata. Restul poveștii, de la hanul turcesc la restaurarea Marthei Bibescu, e mai complicat.
Diploma dată de Ludovic I al Ungariei este cel mai vechi privilegiu al Băii Mari păstrat în original. Prima menționare a localității este însă cu două decenii mai veche.
Pe 20 septembrie 1974, la lacul Bâlea, Ceaușescu a tăiat panglica celui mai spectaculos drum de munte din România. Drumul nu era însă gata: lucrările de asfaltare au început în 1976 și s-au încheiat în 1980.
Un act de întărire de moșii, scris în slavonă pentru boierul Andrei, pomenește la final locul unde a fost redactat: cetatea Bucureștilor. Este cea mai veche mențiune păstrată a numelui orașului.
În noaptea de 17 spre 18 septembrie 1939, președintele Ignacy Mościcki, mareșalul Edward Rydz-Śmigły, premierul Felicjan Sławoj-Składkowski și restul guvernului polonez au trecut Ceremușul la Kuty și au intrat pe teritoriul românesc, la Vijnița. România, neutră din 6 septembrie, i-a internat, sub presiune germană directă.
Folosim cookie-uri de analiză (Google Analytics) ca să vedem ce se citește pe Historix. Nu le punem fără acordul tău. Detalii
