Săpături, situri și descoperiri.
Un bărbat de vreo cincizeci de ani, mort între anii 140 și 165 lângă fortul roman de la Inveresk, venise de la sute de kilometri, din sudul Britaniei. Nu era soldat: avea un braț aproape nefolosibil.
Săpătura greco-canadiană de la Argilos, pe Strymon, a încheiat al 34-lea sezon. Echipa a lucrat în cartierul comercial, a săpat locuințe și prăvălii și a urmărit mai departe apeductul descoperit anul trecut.
Trei obiecte de lut scoase dintr-o groapă din județul Alba, în 1961, au ajuns să fie numite cea mai veche scriere din lume. Datarea le dă 5370-5140 î.Hr., deci sunt mai vechi decât scrierea din Mesopotamia. Întrebarea e dacă semnele de pe ele sunt scriere.
Pe cei 226,4 kilometri ai noii linii de cale ferată dintre Ciudad de México și Querétaro au fost înregistrate circa 140 de situri arheologice. Institutul mexican a deschis trei laboratoare, iar materialul studiat ajunge la 60 până la 70 la sută.
Cel mai mare studiu de teren făcut până acum pe șleaurile tăiate în stânca Maltei a identificat 2.628 de urme. Concluzia: unele sunt sigur romane, cele mai multe sunt din epoca clasică, iar pentru o datare preistorică nu există nicio dovadă solidă.
Un sarcofag de piatră făcut în secolul al III-lea sau al IV-lea pentru un britanic numit Valerius Amandinus a fost refolosit șase secole mai târziu. Datarea cu radiocarbon a scheletului din el dă intervalul 987-1052.
La Torre Monreal, în Tudela, au fost măsurați izotopii de carbon și azot la 120 de oameni îngropați între secolele al XI-lea și al XV-lea. Autorii văd adaptare, nu asimilare alimentară.
La Meria, în Cap Corse, o săpătură făcută înaintea construcției unei case a dat o clădire din secolul al IV-lea, cu pereți tăiați în stâncă și gropi de provizii în colțurile camerelor.
Un titlu de presă spune că arheologii au rămas uluiți. Directoarea săpăturii spune opusul. Între cele două stau o carieră de acum trei milenii, morminte tăiate în stâncă și mortar datat în anii 335-345.
În munții Leónului, arheologii au confirmat o tabără militară romană cu intrare în clavicula, la o jumătate de kilometru de o cetate din epoca fierului arsă într-un incendiu puternic.
Săpăturile de la templul Sanam, în Napata, au scos la lumină un atelier de faianță de la mijlocul secolului al VII-lea înainte de Hristos: trei gropi de ardere, două bazine și sute de mărgele.
Pe lutul a 36 de războinici din armata de teracotă s-au păstrat 79 de amprente. Un studiu le-a măsurat crestele papilare și estimează că o treime vin de la femei, iar o cincime de la copii.
Folosim cookie-uri de analiză (Google Analytics) ca să vedem ce se citește pe Historix. Nu le punem fără acordul tău. Detalii
