Sursa originală
Pe scurt
La templul Sanam din Napata, în Sudan, arheologii au descoperit un atelier de faianță de la mijlocul secolului al VII-lea înainte de Hristos, cu trei gropi de ardere și două bazine. Studiul, publicat în Antiquity pe 19 octombrie 2026, susține că producția era controlată de statul kușit, iar statuetele funerare mergeau la cimitirul regal de la Nuri.
- 01La templul Sanam din Napata, în Sudan, s-a găsit un atelier de faianță de la mijlocul secolului al VII-lea înainte de Hristos.
- 02Inventarul: trei gropi de ardere, două bazine de cărămidă nearsă, numeroase mărgele, scoici și rebuturi în straturi de cenușă.
- 03Autorii susțin că atelierul arată acces îngrădit la bunuri de prestigiu și control de stat în Nubia napatană.
- 04Statuetele funerare produse acolo mergeau la cimitirul regal de la Nuri, deci erau rezervate regilor.
La Sanam, în inima Napatei, capitala Imperiului Kuș din primul mileniu înainte de Hristos, săpăturile din 2018-2020 au scos la lumină un atelier de faianță de la mijlocul secolului al VII-lea înainte de Hristos. Trei gropi de ardere, două bazine de cărămidă nearsă, sute de mărgele și grămezi de rebuturi în straturi de cenușă bătătorită. Lucrarea care le descrie a apărut pe 19 octombrie în revista Antiquity și susține că atelierul spune ceva despre felul în care statul kușit ținea în mână bunurile de preț.
Ce s-a găsit la Sanam
Templul de la Sanam a fost ridicat de regele Taharqo, în secolul al VII-lea înainte de Hristos. Atelierul descoperit alături datează de la mijlocul aceluiași secol. Faianța nu este porțelan: este o pastă de quarț măcinat, acoperită cu o glazură colorată, din care se făceau mărgele, amulete și statuete mici. Inventarul publicat cuprinde trei gropi de ardere, două bazine din cărămidă nearsă, numeroase mărgele, scoici mici și rebuturi de producție, toate prinse în straturi cenușii bătătorite. În interiorul templului au fost găsite o statuetă funerară de faianță verde, fără inscripție, și o matriță.
De ce contează locul
În Egipt, atelierele de faianță stăteau de obicei la marginea așezărilor. Arderea face fum gros și miroase. La Sanam, atelierul a fost pus lângă un templu de prim rang. Autorii citesc amplasarea ca pe o alegere, nu ca pe o întâmplare: cine lega faianța de coroană avea de câștigat, iar neplăcerea fumului a fost acceptată. Statuetele funerare ieșite din acest atelier erau destinate cimitirului regal de la Nuri, adică numai regilor. De aici și concluzia din rezumat: atelierul arată nu doar tehnici de lucru, ci și acces îngrădit la bunuri și un grad înalt de control de stat în Nubia napatană.
Scoici în loc de calcar
Un detaliu de meșteșug merită reținut. Pentru var, meșterii egipteni foloseau calcar. În Sudan calcarul este rar. Potrivit relatărilor despre săpătură, lucrătorii de la Sanam au folosit în schimb scoici zdrobite, aduse de la Marea Roșie. Rennan Lemos, care a condus echipa împreună cu Kathryn Howley, vorbește despre o inovație tehnică, nu despre o imitație a Egiptului. Deosebirea contează, fiindcă multă vreme Kuș a fost privit ca o copie provincială a vecinului de la nord, iar cercetările din ultimii ani contestă această citire.
Ce spun sursele
Studiul este semnat de Rennan Lemos, Kathryn Howley, Siobhan Shinn și Shadia Abdu Rabo, a apărut online pe 19 octombrie 2026 în Antiquity, pe 20 de pagini, sub numărul de identificare 10.15184/aqy.2026.10434. Am citit rezumatul publicat de autori pe pagina revistei, nu textul integral al lucrării. Cifrele despre gropi, bazine, mărgele și scoici vin din acel rezumat, iar amănuntele despre statueta de faianță, matriță, pietrele de măcinat și despre varul din scoici provin din relatarea descoperirii, nu din lucrare. Rennan Lemos este la Durham University, Kathryn Howley la New York University.
Pentru context: regii kușiți au stăpânit o vreme chiar Egiptul, în secolul al VIII-lea înainte de Hristos, iar regiunea Napatei, cu muntele Gebel Barkal, este pe lista patrimoniului mondial UNESCO din 2003.
Ce nu se știe încă
- Cât de mare a fost producția. Rezumatul vorbește de sute de mărgele, dar nu dă o cifră pentru totalul obiectelor ieșite din atelier.
- Cum anume a fost organizat controlul statului asupra materiei prime, a lucrătorilor și a bunurilor de prestigiu. Autorii înșiși lasă întrebarea deschisă.
- Dacă explicația pentru amplasarea lângă templu este cea propusă de echipă. Este o interpretare a lor, coerentă, dar nu o dovadă.
- Dacă scoicile de la Marea Roșie au ajuns la Sanam pe o rută de comerț organizată sau pe căi ocazionale.
Rămâne, în schimb, o observație care nu depinde de interpretare: la mijlocul secolului al VII-lea înainte de Hristos, lângă un templu din mijlocul Nubiei, cineva ardea quarț și scoici ca să facă mărgele pentru morții de rang regal. Restul se discută.
Surse
- Rennan Lemos, Kathryn Howley, Siobhan Shinn, Shadia Abdu Rabo, „Crafting power in Kush: faience production and state control in the Napatan region”, Antiquity, publicat online 19 octombrie 2026, p. 1-20, ISSN 0003-598X:, https://doi.org/10.15184/aqy.2026.10434
- UNESCO, Lista patrimoniului mondial, Gebel Barkal și siturile regiunii napatane, înscrise în 2003:, https://whc.unesco.org/en/list/1073/
- Rennan Lemos, pagina de cercetător, Durham University:, https://www.durham.ac.uk/staff/rennan-lemos/
- Kathryn Howley, pagina de cercetător, Institute of Fine Arts, New York University:, https://ifa.nyu.edu/people/faculty/howley.htm
✓ Ce știm sigur
- Săpăturile la templul Sanam s-au desfășurat între 2018 și 2020.
- Templul a fost ridicat de regele Taharqo, în secolul al VII-lea înainte de Hristos.
- Studiul a apărut online în Antiquity pe 19 octombrie 2026, cu identificatorul 10.15184/aqy.2026.10434.
? Ce rămâne neclar
- Volumul total al producției atelierului.
- Mecanismul concret prin care statul kușit controla materia primă și lucrătorii.
- Dacă amplasarea lângă templu a avut exact motivul propus de autori.
Contextul românesc
Nu există o legătură directă cu spațiul românesc. Întrebarea pusă la Sanam este însă aceeași care se pune și în arheologia de la noi: când un atelier produce obiecte care ajung numai la vârful societății, cine ține meșterii și materia primă. La Sarmizegetusa Regia, de pildă, discuția despre atelierele de metal și despre destinația pieselor de aur și de argint se duce pe același tip de argument: nu obiectul singur, ci locul și resturile de producție din jurul lui.
Întrebări frecvente
Ce este faianța egipteană și nubiană?
Nu este porțelan, ci o pastă de quarț măcinat acoperită cu o glazură colorată, de obicei albastră sau verde. Din ea se făceau mărgele, amulete și statuete mici. Arderea cerea gropi speciale și var, obținut în Egipt din calcar.
Unde se află Napata și ce a fost Imperiul Kuș?
Napata se află în nordul Sudanului de azi, lângă muntele Gebel Barkal, pe lista UNESCO din 2003. A fost capitala regatului Kuș în primul mileniu înainte de Hristos, iar regii kușiți au stăpânit chiar Egiptul în secolul al VIII-lea înainte de Hristos.
De ce au folosit meșterii de la Sanam scoici în loc de calcar?
Pentru că în Sudan calcarul este rar, iar varul era necesar producției. Potrivit relatărilor despre săpătură, lucrătorii au folosit scoici zdrobite aduse de la Marea Roșie. Conducătorul săpăturii numește asta inovație tehnică, nu imitație a Egiptului.
Cine a condus săpăturile de la Sanam?
Rennan Lemos, de la Durham University, și Kathryn Howley, de la New York University, împreună cu Siobhan Shinn și Shadia Abdu Rabo. Campaniile s-au desfășurat între 2018 și 2020, iar rezultatele au apărut în revista Antiquity în octombrie 2026.
Ce nu dovedește descoperirea?
Nu arată cât de mare a fost producția atelierului și nu explică mecanismul concret prin care statul controla meșterii și materia primă. Explicația pentru amplasarea lângă templu rămâne o interpretare a autorilor, nu o dovadă.
Acest articol este o adaptare în limba română, cu context suplimentar. Informațiile științifice aparțin autorilor sursei originale. Cum lucrăm la Radar
Povestea întreagă a lui Dracula, pe izvoare
Cartea urmărește drumul de la Vlad Țepeș, domnul din documente, la contele din roman, cu izvoarele puse cap la cap. O primești întreagă, în PDF, dacă te abonezi la scrisoarea de sâmbătă, sau o cumperi de pe Amazon.
Linkul către Amazon este link de afiliat: dacă cumperi prin el, Historix primește un comision mic, fără niciun cost în plus pentru tine.
Ți-a plăcut? Primește ce e mai bun, o dată pe săptămână
Sâmbătă dimineața trimitem ce s-a publicat pe Historix, cu un rând despre ce merită citit. Fără reclame și fără senzaționalism.
Laurențiu Dicu
Fondator, editor, pasionat de istorie
Vezi pagina autorului →
