Trei laboratoare și 140 de situri pe traseul trenului México-Querétaro

Lucrările la linia de cale ferată pentru călători dintre Ciudad de México și Querétaro au scos la lumină, pe 226,4 kilometri, aproximativ 140 de situri arheologice. Institutul Național de Antropologie și Istorie al Mexicului a deschis trei laboratoare pentru ceramică, pentru oase și pentru piatră, iar pe 19 octombrie 2026 a anunțat că între 60 și 70 la sută din material a fost deja studiat. Cifrele desenează, bucată cu bucată, o regiune locuită fără întrerupere din Preclasicul târziu până la cucerirea spaniolă.

Unde și cât s-a săpat

Siturile cele mai bogate de pe traseu sunt El Venado, cu 77 de contexte, Ignacio Zaragoza, cu 30, și Tula, cu 17, toate în statul Hidalgo, la care se adaugă Vista Real, cu 28, la San Juan del Río, în statul Querétaro. Coordonatorul proiectului de salvare arheologică este Víctor Francisco Heredia Guillén.

Salvarea arheologică este operațiunea prin care, înaintea unei construcții mari, arheologii sapă și înregistrează ce se află pe traseu. În Mexic ea este obligatorie, iar institutul o conduce; de aici vine și numărul mare de situri, care nu au fost căutate, ci întâlnite.

Laboratorul de ceramică: 3.800 de saci de fragmente

Laboratorul funcționează în localitatea El Salto, în municipiul Tepeji del Río de Ocampo, din Hidalgo, cu 14 arheologi conduși de Fabiola de la Rosa Lozano. Până acum au fost înregistrați și examinați 3.800 de saci cu fragmente de farfurii, cupe, mojare de piatră, vase cu gura strânsă, oale, urne, fusuri și figurine.

Datarea materialului acoperă intervalul dintre Preclasicul târziu și Postclasicul târziu, adică până la perioada 1200-1521 d.Hr. Au fost recuperate 308 piese întregi, din siturile Ignacio Zaragoza, de filiație teotihuacană, și Tula, cu material toltec și apoi mexica. Dintre cele 459 de figurine analizate, cele mai multe sunt de tipul Mazapa, datat între 700 și 950 d.Hr.

Tipurile ceramice spun de unde veneau oamenii și mărfurile. Pe lângă ceramica plumburie, caracteristică toltecilor, apar tipurile Falso Plomizo, Azteca și Texcoco Bruñido, dar și ceramică din Huasteca, cu pastă albă de caolin și desene negre pe crem, ceramică granulară din Guerrero și vase din Valea Oaxaca, din lut cenușiu cu nisip de cuarț. Materialul de epocă clasică din Ignacio Zaragoza se potrivește cu expansiunea Teotihuacánului în fazele Tlamimilolpa, 250-400 d.Hr., și Xolalpan, 400-650 d.Hr.

Oamenii: 121 de indivizi din 78 de morminte

Laboratorul de antropologie fizică, instalat în satul Ignacio Zaragoza, la Tula de Allende, păstrează osemintele a 121 de indivizi, proveniți din 78 de înmormântări și 12 depuneri de ofrande, din siturile Ignacio Zaragoza, Tula și Vista Real. Echipa, de patru specialiști, este condusă de antropologul José Manuel Cervantes Pérez.

Din cei 121, au fost analizați 48: 39 de adulți și nouă persoane sub 21 de ani. Pe oase s-au identificat fracturi și urme de inserție musculară, din care se deduc activitățile zilnice, iar pe unele cranii și pe dinții superiori s-au observat modificări culturale, adică modelarea craniului și pilirea dinților.

Piatra: peste 11.000 de obiecte

Laboratorul de litică, tot la Tula de Allende, lucrează cu opt arheologi, sub conducerea lui Cuitláhuac Héctor Jiménez Valerio, și a analizat peste 11.000 de piese: vârfuri de proiectil, lamele, răzuitoare, cuțite, burine și nuclee de silex și de obsidian negru, verde, auriu și cenușiu. Obsidianul vine din zăcămintele de la Sierra de las Navajas, în Hidalgo, și de la Otumba, în statul México.

La piatra șlefuită au fost găsite pietre de măcinat cu mâinile lor, topoare, lustruitoare și un netezitor de pereți care mai are urme de var pe el. În partea de lapidărie s-au înregistrat perle și plăcuțe de piatră verde și albastră, iar între obiecte apar și scoici și bivalve aduse de la Golful Mexicului și de la Oceanul Pacific.

Ce spun sursele

Toate cifrele provin din două comunicate oficiale ale Institutului Național de Antropologie și Istorie, instituție din subordinea Secretariatului Culturii al Guvernului Mexicului: buletinul 470, din 12 octombrie 2026, și buletinul 479, din 19 octombrie 2026. Primul prezintă rezultatele analizelor ceramice, al doilea descrie cele trei laboratoare și stadiul lucrului.

Ce nu se știe încă

• Analiza nu e încheiată: între 30 și 40 la sută din material nu a fost încă studiat, iar din cei 121 de indivizi au fost examinați doar 48.
• Cele două comunicate dau încadrări ușor diferite pentru Preclasicul târziu, semn că datările relative sunt încă în lucru.
• Nu se știe deocamdată dacă obiectele venite din Huasteca, din Oaxaca sau din Guerrero au ajuns acolo prin comerț, prin mutarea unor grupuri de oameni sau prin amândouă.
• Rapoartele de săpătură pe situri nu au fost publicate; până atunci, datele se cunosc numai prin comunicatele institutului.