Sursa originală
Pe scurt
La La Almoloya, în Murcia, bărbatul numit AY5 a fost închis între două pardoseli ale sălii H9, cu fața la un centimetru sub nivelul călcătului și cu o piatră în gură, între 1750 și 1550 î.Hr. Un studiu din 5 octombrie 2026 propune un ritual magic de stăpânire a haosului, nu o simplă pedeapsă.
- 01Individul AY5 a fost închis între două pardoseli ale sălii H9 de la La Almoloya, în Murcia, cu fața la un centimetru sub nivelul călcătului.
- 02Era bărbat, de circa 40 de ani, înalt de aproximativ 1,63 metri, fără niciun obiect lângă el și cu o piatră împinsă în gură.
- 03Depunerea aparține fazei a treia a sălii, datată între 1750 și 1550 î.Hr.
- 04Un studiu publicat pe 5 octombrie 2026 propune un ritual magic în locul explicației cu pedeapsa, dar îl numește strict ipotetic.
Acum circa 3.700 de ani, cine traversa sala H9 din Complexul Rezidențial 1 al așezării La Almoloya, în Murcia, călca peste un om. Bărbatul, cunoscut în literatura de specialitate ca individul AY5, fusese închis între două pardoseli, cu partea de jos a corpului sub vatră și cu fața la numai un centimetru sub nivelul călcătului. Un studiu publicat pe 5 octombrie 2026 în revista ‘Ilu propune ca această așezare a corpului să nu fi fost o simplă pedeapsă, ci un ritual.
Ce s-a găsit în pământ
Faptele arheologice sunt stabilite și nu se discută. AY5 era bărbat, avea în jur de 40 de ani la moarte și o înălțime de aproximativ 1,63 metri. A fost așezat între două niveluri de pardoseală ale sălii H9, iar pardoseala de dedesubt a fost modificată anume ca să îl primească, semn că depunerea nu a fost improvizată. În gură îi fusese împinsă cu forță o piatră mare. Nu avea niciun obiect lângă el, lucru neobișnuit în lumea argarică, unde morții primeau de obicei vase, podoabe sau arme. Analizele de rudenie arată că AY5 era rudă de gradul al treilea cu alți doi oameni îngropați în aceeași comunitate, notați AY25 și AY32, deci nu era un străin.
Unde și când
La Almoloya se află la granița dintre comunele Pliego și Mula, pe o colină plată care stăpânește o întindere mare de teren. Universitatea Autonomă din Barcelona, care sapă aici din 2013 prin grupul ASOME, în cadrul Proiectului Bastida, descrie situl ca pe unul dintre cele mai importante ale culturii argarice, un centru politic și administrativ unde se strângea avere. Așezarea a fost locuită între 2200 și 1550 î.Hr., iar complexele rezidențiale cercetate au circa 300 de metri pătrați fiecare, cu între opt și douăsprezece camere. Depunerea lui AY5 aparține fazei a treia a sălii H9, datată între 1750 și 1550 î.Hr.
Ce propune studiul
Autorul este Marco Mazón Gomariz, de la Universitatea Complutense din Madrid. Interpretarea obișnuită până acum era că omul a fost închis între pardoseli pentru a fi călcat în picioare, adică pedepsit și umilit după moarte. Mazón propune altceva: că gestul ar putea fi un ritual magic de stăpânire a forțelor haosului, pe care AY5 le-ar fi întruchipat în ochii comunității. Ca argument aduce comparații cu iconografia din Orientul Apropiat antic, în care suveranii sunt arătați călcându-și rivalii, cu practici magice în care călcatul este folosit simbolic împotriva vrăjitoriei și a dușmanilor, și cu ritualuri egiptene de supunere a dușmanilor faraonului și a forțelor haosului.
Ce spun sursele
Studiul a apărut în ‘Ilu. Revista de Ciencias de las Religiones, publicată de Universitatea Complutense din Madrid, volumul 31 din 2026. Sala H9 este aceeași de sub care echipa condusă de Vicente Lull a scos mormântul 38, cel cu diademă de argint, publicat în 2021 în revista Antiquity și interpretat ca semn al unei societăți argarice puternic stratificate, cu una dintre primele clădiri de tip palat identificate în Europa de Apus. Contextul acesta contează: AY5 nu a fost îngropat într-o casă oarecare, ci sub pardoseala unei încăperi de reprezentare.
Ce nu se știe încă
Mazón își numește singur interpretarea „plauzibilă, deși strict ipotetică”, și scrie limpede că este imposibil de stabilit ce rol a avut acest om sau ce ar fi făcut. Cauza morții rămâne necunoscută, iar nu se știe nici dacă îngroparea a avut loc imediat după moarte sau mai târziu. Comparațiile cu Egiptul și cu Orientul Apropiat sunt analogii culturale, nu dovezi de legătură: între El Argar și acele lumi nu există, pentru acest gest anume, un lanț de transmitere documentat. Cu alte cuvinte, poziția corpului este un fapt măsurat, în vreme ce înțelesul lui rămâne o propunere care așteaptă alte cazuri asemănătoare ca să poată fi cântărită.
✓ Ce știm sigur
- AY5 era bărbat, avea în jur de 40 de ani și circa 1,63 metri înălțime.
- A fost așezat între două pardoseli, cu partea de jos a corpului sub vatră și cu fața la un centimetru sub nivelul călcătului, iar pardoseala de dedesubt a fost modificată anume pentru el.
- Nu avea obiecte de inventar funerar, iar în gură îi fusese împinsă cu forță o piatră mare.
- Era rudă de gradul al treilea cu alți doi oameni din aceeași comunitate, AY25 și AY32.
- Faza a treia a sălii H9 este datată între 1750 și 1550 î.Hr., iar așezarea a fost locuită între 2200 și 1550 î.Hr.
? Ce rămâne neclar
- Cauza morții este necunoscută.
- Nu se știe dacă îngroparea a avut loc imediat după moarte.
- Autorul studiului își numește interpretarea plauzibilă, dar strict ipotetică, și spune că nu se poate stabili ce rol a avut acest om în comunitate.
- Paralelele cu Egiptul și cu Orientul Apropiat sunt analogii culturale, nu dovezi de legătură directă.
Contextul românesc
Îngroparea unor oameni în interiorul așezării, nu în necropolă, este o situație pe care arheologia o întâlnește în multe culturi preistorice, iar interpretarea stârnește mereu aceleași discuții: ritual, pedeapsă sau pur și simplu îngropare la îndemână. Cronologia aduce subiectul aproape de noi: faza a treia a sălii H9, între 1750 și 1550 î.Hr., se suprapune pe epoca bronzului mijlociu din spațiul românesc, adică pe vremea culturilor Monteoru, în Subcarpații de curbură, și Wietenberg, în Transilvania. Lecția de metodă este cea care îl privește direct pe cititorul român: poziția unui schelet se măsoară, dar înțelesul gestului nu se citește direct din pământ, și exact acolo se despart faptele de interpretări.
Întrebări frecvente
Cine era individul AY5?
Un bărbat de circa 40 de ani, înalt de aproximativ 1,63 metri, din comunitatea argarică de la La Almoloya. Analizele de rudenie arată că era rudă de gradul al treilea cu alți doi oameni îngropați acolo, AY25 și AY32, deci făcea parte din comunitate.
Cum a fost îngropat?
Între două niveluri de pardoseală ale sălii H9, cu partea de jos a corpului sub vatră și cu fața la un centimetru sub nivelul călcătului. Pardoseala de dedesubt a fost modificată anume pentru el, iar în gură îi fusese împinsă cu forță o piatră mare. Nu avea obiecte de inventar.
Ce este cultura El Argar?
O cultură a epocii bronzului din sud-estul Spaniei, datată între 2200 și 1550 î.Hr., cu așezări fortificate pe înălțimi și cu o societate puternic stratificată. La Almoloya este unul dintre centrele ei politice și administrative, cercetat de Universitatea Autonomă din Barcelona din 2013.
Ce propune studiul din 2026?
Că așezarea corpului nu a fost doar o pedeapsă sau o umilire, ci un posibil ritual magic de stăpânire a forțelor haosului. Autorul, Marco Mazón Gomariz, aduce comparații cu iconografia din Orientul Apropiat și cu ritualuri egiptene de supunere a dușmanilor.
Cât de sigură este această explicație?
Autorul o numește el însuși plauzibilă, dar strict ipotetică, și scrie că nu se poate stabili ce rol a avut acest om. Cauza morții rămâne necunoscută, iar paralelele cu Egiptul sunt analogii culturale, nu dovezi de legătură directă.
Acest articol este o adaptare în limba română, cu context suplimentar. Informațiile științifice aparțin autorilor sursei originale. Cum lucrăm la Radar
Ți-a plăcut? Primește ce e mai bun, o dată pe săptămână
Sâmbătă dimineața trimitem ce s-a publicat pe Historix, cu un rând despre ce merită citit. Fără reclame și fără senzaționalism.
Laurențiu Dicu
Fondator, editor, pasionat de istorie
Vezi pagina autorului →
