O monedă a lui Olav cel Sfânt, găsită în cel mai mare tezaur viking al Norvegiei

Muzeul de Istorie Culturală al Universității din Oslo a anunțat pe 9 octombrie 2026 că în tezaurul de la Mørstad, cel mai mare tezaur monetar din epoca vikingă descoperit vreodată în Norvegia, a fost identificată o monedă bătută sub Olav Haraldsson, cunoscut ca Olav cel Sfânt. Din acest rege s-au păstrat mai puțin de 20 de monede, iar din tipul găsit acum erau cunoscute doar patru exemplare. A recunoscut-o arheologa Anne Skogsfjord, în timpul lucrului de catalogare.

Tezaurul de la Mørstad

Tezaurul a fost descoperit pe 10 aprilie 2026 de doi oameni cu detectoare de metale, Vegard Sørlie și Rune Sætre, pe un teren agricol la Rena, în ținutul Innlandet. Muzeul a preluat terenul de la consiliul ținutului pe 5 mai, iar săpătura de salvare s-a încheiat pe 13 mai, cu 4.772 de monede adunate. Stratul de pământ arabil a fost ridicat cu grijă, pătrat cu pătrat, iar pământul a fost cernut pe loc.

Comparația pe care o face muzeul arată cât de mare este descoperirea: tezaurul de la Mørstad este mai bogat decât cele patru tezaure mari din epoca vikingă găsite anterior în Norvegia, luate laolaltă. Ultima descoperire de asemenea mărime se întâmplase în 1950.

La ultima numărătoare, totalul ajunsese la 5.500 de monede. Moneda cu numărul 5.000 a fost scoasă din pământ de proprietarul terenului, Ole Erik Hørstad, împreună cu cei doi detectoriști, care au continuat căutările toamna aceasta cu acordul consiliului ținutului. Arheologii consiliului au făcut și ei o verificare a terenului la sfârșitul lui septembrie. Florent Audy, cel care răspunde de catalogare, se așteaptă ca numărul final să treacă de 6.000.

Datarea propusă de muzeu pune îngroparea tezaurului în anul 1046 sau 1047. Institutul norvegian pentru cercetarea patrimoniului a cercetat zona cu georadar, iar datele intră în dosarul locului de descoperire. Legea norvegiană a patrimoniului declară protejată automat orice urmă de activitate omenească de dinainte de 1537, așa că tezaurul aparține comunității și intră în colecțiile muzeului.

Moneda care stătuse în grămada greșită

La prima vedere, piesa arată ca o monedă anglo-saxonă, așa că fusese pusă la sortarea grosieră în grămada cu monedele lui Æthelred al II-lea. Inscripția a lămurit însă cine o emisese: ONLAF R+ NORMANORV, adică Olav, regele norvegienilor.

Citesc că scrie ONLAF R+ NORMANORV, deci chiar o monedă a lui Olav Haraldsson țin în mâini? Și chiar era. Am înțeles că am găsit un tezaur național.

Anne Skogsfjord, arheolog, în traducere din norvegiană

Pe fața monedei este chipul regelui, un bust în profil spre stânga, purtând un coif conic de luptă, de la care vine și numele dat tipului, „Pointed Helmet”, adică coif ascuțit. Modelul vine din monedele anglo-saxone ale lui Cnut cel Mare, bătute între 1024 și 1030. În fața portretului este o cruce pe trei trepte, un model bizantin numit cruce a Golgotei. Pe revers apare o cruce dublă, cu inscripția +CE DVX DOMINNVS MEI, adică îndrumătorul meu, stăpânul meu; ultimele litere nu se văd pe acest exemplar, dar sunt cunoscute din alte monede bătute cu aceeași matriță.

Moneda a fost bătută în jurul anilor 1024-1028 și a primit numărul de inventar M152600/763. Se cunosc trei tipuri de monede ale lui Olav Haraldsson, toate pornite din modele anglo-saxone. Din tipul acesta se cunoșteau până acum patru exemplare: unul în colecția Cabinetului Numismatic de la Oslo și trei în Suedia. Cel din Norvegia venea dintr-un tezaur apărut în 1924, la restaurarea ruinei bisericii de la Stein.

Ce spun specialiștii

Svein H. Gullbekk, profesor de numismatică, citește moneda ca pe un act politic. Portretul regelui cu cruce pe față și crucea de pe revers arată, spune el, cum folosea Olav baterea de monedă pentru a legitima noua credință și pe sine însuși drept rege creștin de rang european.

Piesa a avut însă și o viață economică. Pe amândouă fețele sunt făcute multe tăieturi mici de cuțit, un fel de a controla cantitatea de argint la plăți. De aici, Florent Audy deduce că moneda a trecut prin mai multe mâini în cei aproximativ 20-25 de ani dintre baterea ei și îngroparea tezaurului.

Olav Haraldsson a fost rege al Norvegiei între 1015 și 1028. În tinerețe a umblat în expediții și a luptat în slujba unor regi și stăpâni din Anglia și Franța, iar botezul l-a primit la Rouen, în jurul anului 1013. A căzut la Stiklestad pe 29 iulie 1030, iar la scurt timp după aceea a fost declarat sfânt. Izvoarele contemporane despre el sunt puține, iar asta face din monedele emise de el surse de prim rang: ele au stat aproape de rege.

Ce urmează și ce nu se știe încă

Moneda va fi expusă într-o expoziție dedicată tezaurului de la Mørstad, care se deschide la Muzeul Istoric din Oslo pe 20 noiembrie. Atunci o parte din tezaur va putea fi văzută de public pentru prima dată după descoperirea din aprilie. Catalogarea merge înainte în paralel și va dura mult: fiecare monedă trece prin același drum de documentare, fotografiere și conservare, iar primele 100 de piese au fost deja publicate în baza de date a muzeului.

Nu se știe încă numărul final al monedelor. Nu s-au găsit nici urme de vas sau de altă construcție în care tezaurul să fi fost pus, așa că felul în care a fost depus și motivul rămân deschise. Chiar și anul îngropării este dat de muzeu cu prudență, ca o posibilitate: 1046 sau 1047.