Topor din corn de cerb în peștera Tina Jama, sub stratul primilor agricultori

În peștera Tina Jama, pe Carstul triestin, a patra campanie de săpături a dat peste un strat de la sfârșitul mezoliticului, așezat imediat sub nivelurile primelor comunități de agricultori. Printre obiectele scoase la lumină se află un topor mare din corn de cerb, cu o gaură neterminată, pentru care în Italia nu există practic analogii. Universitatea Ca’ Foscari din Veneția, care conduce săpătura, spune că aici se poate urmări momentul în care agricultura și creșterea animalelor au ajuns pe platoul calcaros de deasupra Adriaticii, în urmă cu aproximativ 7.500 de ani.

Unde se sapă și cine conduce cercetarea

Peștera se află pe teritoriul comunei Sgonico, Zgonik în slovenă, pe Carstul triestin, aproape de vârful muntelui Lanaro, numit și Volnik, la mică distanță de granița cu Slovenia. Campania din 2026 este a patra și se desfășoară cu o concesiune de la Ministerul Culturii din Italia.

Săpătura este condusă de Federico Bernardini, de la Departamentul de Studii Umaniste al Universității Ca’ Foscari din Veneția. Responsabila proiectului este Elena Leghissa, cercetătoare la Institutul de Arheologie al Centrului de Cercetare al Academiei Slovene de Științe și Arte, care a participat la cercetările din peșteră între 2023 și 2025. Analizele arheozoologice sunt coordonate de Francesco Boschin, de la Universitatea din Siena.

Campania din 2026 a fost finanțată de institutul sloven. La cercetare participă și Centrul Internațional de Fizică Teoretică Abdus Salam, Universitatea din Siena și direcția pentru patrimoniu din Friuli Veneția Giulia.

Ce s-a găsit în stratul mezolitic

Depozitul este atribuit mezoliticului recent și se află imediat sub nivelurile lăsate de primele grupuri neolitice. O parte a materialului provine dintr-un nivel cu urme probabile de tabără, strânsă în jurul unei vetre, în zona cea mai adăpostită a peșterii.

• obiecte mici de piatră, printre care vârfuri de săgeată trapezoidale și deșeuri de prelucrare
• vârfuri din os și podoabe din scoici marine și de apă dulce
• canini atrofiați de cerb, găuriți și purtați ca pandantive, iar pe unul s-au păstrat urme de ocru
• urme de ocru răspândite în depozit și resturi de substanțe adezive pe unele unelte de silex
• un dinte de copil
• resturi de faună într-o stare de conservare foarte bună

Toporul și obiectul cu două găuri

Cea mai neobișnuită piesă este un topor mare din corn de cerb, pe care se vede urma unei găuri neterminate. Universitatea Ca’ Foscari îl compară cu descoperiri din Europa Centrală și din nordul Europei și precizează că, în Italia, nu are practic analogii.

Al doilea obiect este un fragment de corn de cerb lung de aproximativ 11 centimetri, cu o gaură transversală de circa un centimetru și o perforare longitudinală la mijloc. Ipoteza de lucru este că servea la îndreptarea tijelor de săgeată, însă cercetătorii spun că este nevoie de analize suplimentare.

Ce spun cercetătorii despre trecerea la agricultură

Potrivit echipei, primele grupuri neolitice au ajuns pe Carst urcând coasta Dalmației și a Istriei, cu o întârziere de câteva sute de ani față de Istria de sud. Ultimele comunități de vânători-culegători ar fi avut un rol important în această etapă, dar urmele lor sunt puțin documentate.

La Tina Jama am avut norocul de a săpa o secvență bogată de la sfârșitul mezoliticului.

Federico Bernardini, directorul săpăturii

Leghissa și Bernardini spun despre piesele din corn că reprezintă descoperiri excepționale pentru Italia și că sunt încă în studiu. Boschin adaugă că datele apărute până acum arată aspecte încă puțin cunoscute ale economiei de subzistență din zonă.

Importanța sitului, în formularea universității, stă în faptul că aici se pot urmări schimbările legate de apariția agriculturii și a creșterii animalelor. Odată cu păstoritul, felul în care oamenii foloseau platoul calcaros s-a schimbat radical.

Ce nu se știe încă

Nu au fost publicate datări cu radiocarbon pentru noul nivel mezolitic, iar cei aproximativ 7.500 de ani rămân o estimare a echipei, nu un rezultat de laborator anunțat. Funcția obiectului de 11 centimetri este deocamdată o ipoteză, iar piesele din corn sunt în curs de studiu.

Rămâne de lămurit și relația dintre tabăra mezolitică și structura din lespezi și blocuri de piatră aflată spre intrarea peșterii. Într-un comunicat din 23 octombrie 2024, direcția pentru patrimoniu din Friuli Veneția Giulia a datat o astfel de structură, care închidea intrarea, în jurul anilor 2000-1500 înainte de Hristos, adică mult mai târziu decât nivelul despre care se vorbește acum.

Același comunicat lega campaniile anterioare de un pumnal de cupru de puțin sub 10 centimetri, din a doua jumătate a mileniului al III-lea înainte de Hristos, și de contacte cu Dalmația. Peștera are, prin urmare, o secvență lungă, iar nivelurile se citesc separat.

Nu se știe nici cât au cântărit ultimele comunități de vânători-culegători în trecerea spre agricultură. Universitatea spune limpede că urmele lor sunt puțin documentate, și tocmai de aceea situl este considerat excepțional.