Orașe, clădiri și planuri urbane: cum au crescut, cine le-a ridicat și ce a mai rămas din ele.
Pe dealul Posa, lângă Zeitz, campania din 2026 a scos la lumină o cetate otoniană de peste opt hectare, un palat episcopal lat de 18 metri cu ferestre de sticlă și o conductă de apă din tuburi de lut, din secolul al XIV-lea.
Un calcul de rezistență publicat în revista Heritage arată că zidăria palatului Grat Be'al Gibri, din nordul Etiopiei, era mult mai performantă decât sugerează ruina. Cercetătorii nu spun că clădirea avea 19 etaje.
Ministerul Culturii din Grecia a anunțat rezultatele cercetărilor din gimnaziul regal al anticei Mieza: o colonadă acoperită de circa 200 de metri, săli de curs cu bănci de piatră și un ansamblu de banchet cu mozaicuri.
Ion D. Berindey a ridicat Palatul Culturii din Iași și Palatul Cantacuzino din București. Ce spun fișele oficiale despre anii de șantier și despre data morții.
Băi private, tencuieli pictate, o statuetă de Priap și două altare cu inscripție. Echipa de la Universitatea din Varșovia crede că a ajuns la casa legatului legiunii I Italica.
Gara de Nord nu se numea așa la inaugurare, iar linia București-Ploiești nu a fost prima cale ferată din România și nici nu a început să circule în 1872. Ce s-a deschis, de fapt, pe 25 septembrie 1872 și de ce data apare uneori ca 13 septembrie.
Mircea Ciobanul a fost primul domn al Țării Românești pus pe tron direct de Poartă. A lăsat în urmă cea mai veche biserică a Bucureștiului, două măceluri de boieri și un fiu de treisprezece ani pe scaunul domnesc.
Muzeul Național al Unirii a identificat poarta principală a castrului legiunii a XIII-a Gemina de la Apulum. Fundația unuia dintre turnuri a apărut la patru metri adâncime, sub un bastion al Cetății Alba Carolina.
„O rețea secretă de 9 kilometri”, „legenda s-a confirmat”, „tuneluri vechi de 1.600 de ani”. Am urmărit povestea tunelurilor de sub Sfânta Sofia, de la documentarul din 2009 la anunțul din septembrie 2026: ce s-a măsurat, ce s-a publicat și ce rămâne de verificat.
Trei hectare de fortificație, un drum pavat de peste 200 de metri, un ansamblu de temple și sute de terase locuite. Ce arată, concret, săpăturile despre capitala regatului dac.
Inscripția din foișorul palatului spune cine l-a ridicat, cui i-a fost dăruit și în ce zi a fost gata. Restul poveștii, de la hanul turcesc la restaurarea Marthei Bibescu, e mai complicat.
Folosim cookie-uri de analiză (Google Analytics) ca să vedem ce se citește pe Historix. Nu le punem fără acordul tău. Detalii
