Sari la conținut
Ultimele
HISTORIX.RO

Gara de Nord, 25 septembrie 1872: ce s-a deschis, de fapt, în ziua aceea

Gara de Nord nu se numea așa la inaugurare, iar linia București-Ploiești nu a fost prima cale ferată din România și nici nu a început să circule în 1872. Ce s-a deschis, de fapt, pe 25 septembrie 1872 și de ce data apare uneori ca 13 septembrie.

Laurențiu Dicu
25 septembrie 2026, 14:30 · 6 min de citit

Sursa originală

Agenția de presă Rador · „150 de ani de la inaugurarea Gării de Nord din București”
Publicat 2022-09-25 · ro
Citește originalul ↗
Fotografie din 1872 cu Gara de Nord din București la inaugurare
Gara de Nord la inaugurarea din 25 septembrie 1872, în fotografia lui Carol Szathmari, din colecția Muzeului CFR. Wikimedia Commons, foto Carol Szathmari, colecția Muzeului CFR · Public domain

Pe scurt

Gara de Nord din București a fost inaugurată pe 25 septembrie 1872 pe stil nou, adică 13 septembrie pe stil vechi. Se numea atunci Gara Târgoviștei și a fost ridicată de consorțiul german Strousberg. În acel an a intrat în exploatare primul tronson al liniei Vârciorova-Roman, Pitești-București-Galați-Roman.

  • 01Gara de Nord a fost inaugurată pe 25 septembrie 1872, stil nou, adică 13 septembrie stil vechi.
  • 02La inaugurare se numea Gara Târgoviștei; numele actual i-a fost dat în 1888.
  • 03Piatra de temelie fusese pusă pe 10 septembrie 1868, în prezența domnitorului Carol I.
  • 04Construcția a fost făcută de consorțiul german Strousberg, pe un teren cumpărat de la Zoe Racoviță.
  • 05În acel an a intrat în exploatare primul tronson al liniei Vârciorova-Roman, Pitești-București-Galați-Roman.
  • 06Linia București-Ploiești circula provizoriu din noiembrie 1870 și nu era prima cale ferată a țării.
Adevărul istoric din spatele legendei
  1. Fals

    „Pe 25 septembrie 1872 s-a deschis prima linie de cale ferată din România, București-Ploiești.”

    Prima linie de pe teritoriul de azi al României este Oravița-Baziaș (1854), prima din Principate este București-Giurgiu (1869), iar București-Ploiești circula provizoriu din noiembrie 1870.

  2. Fals

    „Gara a purtat numele de Gara de Nord de la inaugurare.”

    La 1872 se numea Gara Târgoviștei; denumirea Gara de Nord i-a fost dată în 1888, odată cu prima extindere mare.

  3. Parțial adevărat

    „Gara de Nord a fost inaugurată pe 13 septembrie 1872.”

    13 septembrie este data pe stil vechi, folosită de documentele de epocă; pe stil nou, aceeași zi este 25 septembrie. Ambele desemnează același eveniment.

  4. Parțial adevărat

    „Ceaușescu a vrut să demoleze Gara de Nord.”

    Planul, cu o gară nouă la marginea orașului și termen 1992, apare în relatări publicate, dar nu este susținut de un act normativ citat în aceste surse.

Pe 25 septembrie 1872 se deschidea, în marginea de nord a Bucureștiului, o gară care nu se numea încă Gara de Nord. În același an intra în exploatare primul tronson al liniei Vârciorova-Roman, Pitești-București-Galați-Roman. Iar linia care apare de obicei în calendarele istorice, București-Ploiești, circula deja de aproape doi ani.

Ce s-a deschis pe 25 septembrie 1872?

Gara de Nord a fost inaugurată pe 25 septembrie 1872, la patru ani după punerea pietrei de temelie. Nu a fost, însă, doar inaugurarea unei clădiri, ci a unei rețele: în același an a fost dat în exploatare primul tronson al liniei Vârciorova-Roman, Pitești-București-Galați-Roman, socotit în cronologiile feroviare la peste 600 de kilometri de linie și 39 de stații. Gara din București era nodul acestei rețele și capul de linie pentru trenurile care mergeau spre nord și spre est.

Clădirea avea atunci șapte linii, ateliere și birouri, și era construită în formă de U: două corpuri paralele, unite de un al treilea, perpendicular. Modelul recunoscut a fost Gare du Nord din Paris, deschisă în 1866, cu șase ani înainte. De acolo vine și numele pe care gara bucureșteană îl va primi mai târziu.

De ce data apare uneori ca 13 septembrie?

Pentru că România folosea pe atunci calendarul iulian, stilul vechi, rămas în urmă cu douăsprezece zile față de cel gregorian. Documentele și cronologiile care păstrează datarea de epocă dau 13 septembrie 1872. Calendarele de azi, care aduc datele pe stil nou, dau 25 septembrie. Este aceeași zi, numărată în două feluri.

Confuzia se vede și în surse serioase: paginile de cronologie feroviară pun uneori una, uneori alta, fără să explice diferența. Aceeași grijă e nevoie și pentru piatra de temelie. Ea a fost pusă pe 10 septembrie 1868, în prezența domnitorului Carol I. Data aceasta apare pe unele pagini drept dată de inaugurare a gării, ceea ce e greșit: între temelie și primul tren au trecut patru ani.

A fost București-Ploiești prima cale ferată din România?

Nu, și asta din două motive. Prima linie de cale ferată de pe teritoriul de azi al României este Oravița-Baziaș, în Banat, deschisă pe 20 august 1854, pe 62,5 kilometri, la început numai pentru transportul cărbunelui. Banatul se afla atunci în Imperiul Habsburgic, deci linia nu era a României, dar este cea mai veche de pe pământul românesc de azi.

Prima linie construită în Principatele Unite este București-Giurgiu, deschisă pe 26 august 1869 și executată de englezul John Trevor Barkley. Iar linia București-Ploiești nu a început să circule pe 25 septembrie 1872: mergea, după cronologiile feroviare, provizoriu din noiembrie 1870. Ce s-a întâmplat în 1872 a fost darea în exploatare definitivă, odată cu gara și cu restul rețelei.

Cine a construit Gara de Nord?

Concesiunea pentru construirea rețelei feroviare, cu gara inclusă, a fost dată consorțiului german Strousberg de Ministerul Lucrărilor Publice. Terenul, după relatările bucureștene publicate, fusese cumpărat de la Zoe Racoviță, care îl primise ca dotă la căsătoria cu Effingham Grant, în 1850. Traseul mare aprobat de Parlament în 1866, Vârciorova-Roman, avea 915 kilometri; porțiunea Vârciorova-Pitești s-a deschis abia pe 9 mai 1878.

Contractul cu Strousberg a devenit una dintre cele mai disputate afaceri publice ale epocii, iar administrarea privată a liniilor nu a ținut mult. În ianuarie 1880, Parlamentul a votat trecerea rețelei în administrarea statului și s-au înființat Căile Ferate Române.

De ce se numea Gara Târgoviștei?

După strada de lângă ea. Calea Târgoviștei era artera principală din zonă, iar gara a luat numele ei. În 1878, strada a fost redenumită Calea Griviței, nume pe care îl poartă și azi: Consiliul Comunal al Bucureștilor a hotărât în septembrie acel an să dea străzilor pe care avea să treacă oștirea întoarsă de la Dunăre numele locurilor unde armata română biruise, iar tăblițele trebuiau gata până pe 8 octombrie 1878, ziua intrării trupelor în capitală. Gara și-a păstrat însă vechea denumire încă zece ani, iar numele Gara de Nord îi este dat în 1888, odată cu prima extindere mare.

Ce a mai trecut peste ea: extinderi, Orient Expres și un plan de demolare

Gara a fost mărită de mai multe ori. În 1888 a primit prima extindere importantă și numele actual. Între 1895 și 1896 i s-a adăugat o aripă nouă, cu salonul regal. În 1907 au fost trase încă două linii. Între 1930 și 1932 a fost modernizată, cu porticul de șase coloane de la intrare, semnat de arhitectul Victor G. Ștefănescu, și cu 16 linii, de la zece.

  • 1868: piatra de temelie, în prezența lui Carol I.
  • 1872: inaugurarea, sub numele Gara Târgoviștei, cu șapte linii.
  • 1877: sosirea țarului Alexandru al II-lea, în timpul războiului de la Dunăre.
  • 1883: prima oprire a Orient Expresului la București.
  • 1888: prima extindere și noul nume, Gara de Nord.
  • 1930-1932: porticul de șase coloane și 16 linii.
  • 1997-1999: restaurarea clădirii, monument istoric.

Cel mai aproape de dispariție gara a fost, după relatările publicate, în anii dictaturii: Nicolae Ceaușescu ar fi vrut să o demoleze și să ridice o gară nouă la marginea orașului, cu termen 1992. Clădirea a supraviețuit, a fost restaurată între 1997 și 1999 și este înscrisă în lista monumentelor istorice.

Ce rămâne de verificat

Două lucruri, la o lectură atentă a surselor. Primul: cifrele de la 1872, cei peste 600 de kilometri și cele 39 de stații, se repetă din pagină în pagină, în documentare de presă și pe paginile companiei feroviare, fără trimitere la un document primar. Al doilea: planul de demolare din vremea lui Ceaușescu este cunoscut din relatări publicate, nu dintr-un act normativ citat.

Restul stau în picioare și se verifică în mai multe surse independente: data, pe cele două stiluri, numele vechi al gării, concesiunea Strousberg, traseele deschise și șirul extinderilor. Gara de Nord a rămas, de la 1872 încoace, cel mai important nod feroviar al țării, iar povestea ei începe cu o zi care se poate scrie în două feluri.

Surse

  1. File de istorie feroviară, Compania Națională de Căi Ferate CFR, https://cfr.ro/file-de-istorie-feroviara/
  2. Alexandra Buleu, „Gara feroviară, expresie a coliziunii culturale dintre oraș și teritoriu. Studiu de caz: Gara de Nord, București”, în „București. Materiale de istorie și muzeografie”, XXIX, Muzeul Municipiului București, 2015, p. 9 și urm. (piatra de temelie pe 10 septembrie 1868, în prezența domnitorului Carol I; clădirea în formă de U, cu șapte linii, ateliere și birouri, după modelul Gării de Nord din Paris; inaugurarea pe 25 septembrie 1872, sub numele Gara Târgoviște, pe linia Roman-Galați-București-Pitești; vizita țarului Alexandru al II-lea în 1877; prima oprire a Orient Expresului în 1883; prima extindere și noul nume în 1888; planul de demolare cu termen 1992), https://bmim.muzeulbucurestiului.ro/fisiere/29-Bucuresti-Materiale-de-Istorie-si-Muzeografie-XXIX-2015_011.pdf
  3. Irina Stănculescu, „Apariția și evoluția denumirilor de străzi din București”, în „București. Materiale de istorie și muzeografie”, XIV, Muzeul Municipiului București, 2000, p. 138 și urm. (procesul-verbal al Consiliului Comunal din septembrie 1878, în care strada Târgoviște devine strada Griviței, alături de Calea Mogoșoaiei devenită Calea Victoriei, pentru ziua intrării oștirii în capitală, 8 octombrie 1878), https://bmim.muzeulbucurestiului.ro/fisiere/14-Bucuresti-Materiale-de-Istorie-si-Muzeografie-XIV-2000_138.pdf

✓ Ce știm sigur

  • Data inaugurării, 25 septembrie 1872 pe stil nou, este confirmată de mai multe surse independente.
  • Numele inițial era Gara Târgoviștei, după Calea Târgoviștei, redenumită Calea Griviței în 1878.
  • Prima linie de pe teritoriul de azi al României este Oravița-Baziaș, deschisă pe 20 august 1854, pe 62,5 kilometri.
  • Prima linie construită în Principatele Unite este București-Giurgiu, deschisă pe 26 august 1869, de englezul John Trevor Barkley.
  • În ianuarie 1880 rețeaua a trecut în administrarea statului și s-au înființat Căile Ferate Române.

? Ce rămâne neclar

  • Cifrele de 600 de kilometri și 39 de stații se repetă fără trimitere la un document primar publicat.
  • Planul de demolare a gării din anii dictaturii este cunoscut din relatări, nu dintr-un act normativ citat.
  • Cronologiile feroviare amestecă stilul vechi și cel nou, iar unele dau 10 septembrie 1868 ca dată de inaugurare, ceea ce este data pietrei de temelie.
  • Proveniența terenului gării, cumpărat de la Zoe Racoviță, este cunoscută din relatări publicate, nu dintr-un act de vânzare citat.

Contextul românesc

În 1872, Principatele Unite se aflau în plină construcție de infrastructură modernă, sub domnia lui Carol I. Calea ferată era proiectul cel mai scump și cel mai disputat politic: traseul Vârciorova-Roman, aprobat de Parlament în 1866, avea 915 kilometri, iar concesiunile date antreprenorilor străini, în primul rând consorțiului Strousberg, au produs unul dintre marile scandaluri financiare ale epocii. Gara de Nord este piesa care a supraviețuit din acel val de lucrări.

Întrebări frecvente

Cum se numea Gara de Nord la început?

Gara Târgoviștei, după Calea Târgoviștei, artera de lângă ea. Strada a fost redenumită Calea Griviței în 1878, iar gara a primit numele de Gara de Nord în 1888, odată cu prima extindere importantă a clădirii.

Care a fost prima cale ferată din România?

Pe teritoriul de azi al României, prima linie este Oravița-Baziaș, în Banat, deschisă pe 20 august 1854, pe 62,5 kilometri, la început doar pentru cărbune. În Principatele Unite, prima linie construită este București-Giurgiu, deschisă pe 26 august 1869.

Cine a construit Gara de Nord din București?

Consorțiul german Strousberg, care primise de la Ministerul Lucrărilor Publice concesiunea rețelei feroviare. Terenul fusese cumpărat de la Zoe Racoviță. Planul urma modelul gării Gare du Nord din Paris, cu o clădire în formă de U.

Câte linii avea Gara de Nord la inaugurare?

Șapte linii, plus ateliere și birouri. Numărul a crescut treptat: două linii noi în 1907 și, la modernizarea din 1930-1932, 16 linii, de la zece. Atunci a fost adăugat și porticul de șase coloane de la intrare.

Când a oprit Orient Expresul pentru prima dată la București?

În 1883, la unsprezece ani de la inaugurarea gării. Șase ani mai înainte, în 1877, tot aici sosise țarul Alexandru al II-lea, în timpul campaniei de la Dunăre care a dus la independența României.

Coperta cărții Dracula, The True Story Behind the Legend, de Laurentiu D. Dicu
Cartea casei

Povestea întreagă a lui Dracula, pe izvoare

de Laurentiu D. Dicu · 45.000 de cuvinte · în engleză

Cartea urmărește drumul de la Vlad Țepeș, domnul din documente, la contele din roman, cu izvoarele puse cap la cap. O primești întreagă, în PDF, dacă te abonezi la scrisoarea de sâmbătă, sau o cumperi de pe Amazon.

Linkul către Amazon este link de afiliat: dacă cumperi prin el, Historix primește un comision mic, fără niciun cost în plus pentru tine.

Scrisoarea de sâmbătă

Ți-a plăcut? Primește ce e mai bun, o dată pe săptămână

Sâmbătă dimineața trimitem ce s-a publicat pe Historix, cu un rând despre ce merită citit. Fără reclame și fără senzaționalism. Vezi ce conține scrisoarea.

Vreau și

Prin abonare primești scrisoarea săptămânală Historix pe adresa de mai sus. Îi trimitem întâi un email de confirmare, iar abonarea începe abia după ce apeși linkul din el. Te poți dezabona oricând, dintr-un clic, din orice email. Politica de confidențialitate.

Urmărește Historix

Istoria, cu dovezi, în fiecare zi pe rețeaua ta preferată.

Laurențiu Dicu Autor Laurențiu Dicu Fondator, editor, pasionat de istorie Vezi pagina autorului →

Mai mult din Evenimentele zilei

Vezi tot →