Istoria Munteniei, de la Basarabi și Mircea cel Bătrân la Constantin Brâncoveanu și veacul reformelor.
Bilanțul dosarului, pe trei coloane: ce stă scris în acte, ce au adăugat cercetătorii și ce rămâne în dispută. Plus edițiile, volumele și paginile exacte cu care un cititor poate verifica totul singur.
Prima traducere integrală a Scripturii în românește a intrat sub presă la 5 noiembrie 1687 și s-a încheiat la 10 noiembrie 1688, cu două foi de titlu și doi domni.
Monstru la 1837, model de patriotism în manualele de după 1853, rușine națională la Ioan Bogdan, erou de rangul al doilea în 1976. Am numărat cărțile, străzile, statuile și paginile din Scînteia.
Nu există ADN-ul lui Vlad Țepeș, fiindcă nu există trupul. Ce au măsurat, de fapt, studiul din 2012 pe numele Basarab și analiza de proteine din 2023 pe scrisorile de la Sibiu.
Scrisoarea lui Neacșu, din 1521, e scrisă cu slove chirilice. Trei secole mai târziu, românii scriau cu litere latine. Cum s-a făcut schimbarea și cine s-a certat pe ea.
La 3 noiembrie 1834, un act al domnitorului Alexandru Ghica recunoaște la București un muzeu de istorie naturală și antichități. Din el s-au desprins două instituții naționale.
Nu avem nici ziua, nici locul. Avem o fereastră între 8 decembrie 1476 și 5 ianuarie 1477, două scrisori, o depeșă venețiană care se și înșală, și un trup care nu a fost găsit.
Un singur om care l-a văzut a scris cum arăta Vlad Țepeș. Restul sunt tablouri pictate la o sută de ani după moartea lui. Luăm pe rând textul și portretele.
Povestirea rusească despre Dracula, copiată în 1486 de călugărul Efrosin la Kirillo-Belozersk, dă aceleași anecdote ca pamfletele germane, dar cu morala pe dos: un domn cumplit și drept. De acolo vine paharul de aur lăsat la fântână.
Șase cifre mari, de la 20.000 la 100.000, și două singure cifre care stau pe documente: 41 și 31. Am urmărit fiecare cifră până la omul care a rostit-o.
Duiliu Zamfirescu s-a născut la 30 octombrie 1858. Ce arată scrisorile către Maiorescu despre felul în care își gândea romanele și de ce eticheta de „primul roman de familie românesc” nu se susține în studiile de specialitate.
Cloșca cu puii de aur, tezaurul găsit în 1837 la Pietroasele, este numită adesea moștenire de la daci. Inscripția runică de pe colan, datarea pieselor și situl de alături spun altceva.
Folosim cookie-uri de analiză (Google Analytics) ca să vedem ce se citește pe Historix. Nu le punem fără acordul tău. Detalii
