Istoria Moldovei, de la întemeiere și Ștefan cel Mare la domniile fanariote și statul modern.
Actul păstrat spune că Petru, domnul Moldovei, se face supus cu omagiu regelui Vladislav Iagello și reginei Hedviga. Nu spune nimic despre teritorii cedate. Iar jurământul fusese depus, după o parte a istoricilor, cu douăsprezece zile mai înainte.
Născut la Brașov pe 24 septembrie 1785, fiu de meșter zidar, Christian Flechtenmacher a ajuns jurisconsult al Moldovei și autor principal al Codului Calimach, primul cod civil modern din țările române. Tot el a ținut primul curs de drept în limba română.
Un profesor de liceu din Iași a adunat și a publicat actele Moldovei dinaintea lui Ștefan cel Mare. Fără volumele lui, o bună parte din istoria secolului al XV-lea moldovenesc ar fi rămas în manuscris.
În septembrie 1538, Soliman Magnificul a intrat în Suceava, a golit vistieria Moldovei și a pus pe tron un nepot al lui Ștefan cel Mare adus de la Constantinopol. Moldova a pierdut atunci Tighina și Bugeacul, iar domnul a rămas în istorie cu porecla unei insecte.
În 1884, câțiva cărturari ieșeni au săpat pe un deal de lângă satul Cucuteni. De acolo a pornit una dintre cele mai cunoscute culturi preistorice ale Europei, cercetată apoi timp de 140 de ani.
Origini, teritoriu, cronologie radiocarbon, hrană și genetică: ce se știe azi despre comunitățile care au produs ceramica pictată Cucuteni, între Carpați și Nipru.
Câteva zeci de case pe un bot de deal în Moldova, mii de locuințe în inele concentrice în Ucraina. Ce arată săpăturile și magnetometria despre așezările Cucuteni-Tripolie.
Lutul, modelarea fără roată, pigmenții de fier și mangan, cuptoarele cu două camere și stilurile care se schimbă de la o fază la alta: ce spun analizele de laborator despre ceramica Cucuteni.
Mii de statuete de lut, două ansambluri care repetă aceleași numere și o mulțime de interpretări. Ce se poate demonstra despre credințele cucutenienilor și ce rămâne speculație.
În așezările Cucuteni casele se termină aproape întotdeauna într-un strat de lut ars. Două experimente, unul la Cucuteni și unul în Ucraina, au măsurat cât lemn trebuie ca să ardă o casă așa.
Clima, solurile epuizate, oamenii stepei sau propriile tensiuni interne? Cercetările din ultimii ani au reordonat complet explicațiile pentru sfârșitul culturii Cucuteni.
Cea mai veche civilizație a Europei, primii care au scris, strămoșii dacilor. Trei afirmații care circulă peste tot, puse față în față cu datele cercetării, și un ghid al locurilor unde pot fi văzute piesele.
Folosim cookie-uri de analiză (Google Analytics) ca să vedem ce se citește pe Historix. Nu le punem fără acordul tău. Detalii
