Încoronarea de la Alba Iulia, 15 octombrie 1922: de ce s-a ținut afară
Ferdinand I și Maria au fost încoronați la Alba Iulia pe o estradă din fața clopotniței, nu în biserică. Ce spun documentele despre motive, coroane și absenți.
Loc
Transilvania
Istoria Transilvaniei, de la voievodat și sași la principat, stăpânirea habsburgică și Unirea din 1918.
85 materiale
Vampirii vin din România? Ce scrie în primele dosare oficiale, din 1725 și 1732
Primele dosare oficiale despre vampiri sunt rapoarte militare austriece din 1725 și 1732, despre două sate din Serbia. Cuvântul „vampir” intră în limba română abia în 1839, prin traducere.
Patenta de toleranță a lui Iosif al II-lea, 13 octombrie 1781
La 13 octombrie 1781, Iosif al II-lea a dat Patenta de toleranță pentru țările ereditare. Ce scrie în document, de ce Transilvania a primit-o abia la 8 noiembrie și ce a însemnat pentru ortodocșii ardeleni.
Bătălia de pe Câmpul Pâinii, 13 octombrie 1479, la Șibot
La 13 octombrie 1479, lângă Șibot, oastea Transilvaniei a nimicit o armată otomană de pradă. Ce spun documentele despre cifre, despre Paul Kinizsi și despre legendele crescute peste bătălie.
De ce ajung măștile romane de paradă în râuri
Aproape 80 la sută din coifurile romane de sport cunoscute vin din albii de râu, iar trei dintre piesele românești au ieșit din Olt. Ce susțin pierderea, depunerea votivă și prada de război.
Declarația de la Oradea, 12 octombrie 1918: ce cere de fapt textul
La 12 octombrie 1918, în casa lui Aurel Lazăr, fruntașii Partidului Național Român cer dreptul la autodeterminare. Ce spune textul, de ce a fost citit la Budapesta și ce nu scrie în el.
Banii lui Brâncoveanu la Veneția: 210.000 de galbeni, mărturisiți sub tortură
La Constantinopol i se spunea Altîn Bey, Prințul Aurului, iar turcii îi socoteau averea la zece milioane de taleri. Documentele vieneze publicate în 1907 dau însă cifre verificabile: 180.000 de galbeni depuși la Veneția între 1698 și 1702, ajunși la 210.000 la mazilire.
Cine purta măștile: cavaleria romană din Dacia
Ce unități de cavalerie romană sunt atestate în Dacia și în Moesia Inferior, cât câștiga un călăreț și de ce apar măști de paradă acolo unde nu stătea călărime.
Cum se făcea o mască romană de paradă
Aliajul, grosimea foii, ciocanul, cositorirea și lipitura cu plumb: ce arată analizele de laborator despre felul în care era lucrată o mască romană de paradă și ce spun reparațiile ei antice despre folosire.
Masca de la Gilău, singura scoasă dintr-o săpătură controlată
Masca de bronz de la Gilău a ieșit în 1980 din șanțul castrului roman, la poarta de pe latura sudică. Este singura mască romană de paradă din România cu un context de săpătură, și de aici vine tot ce se poate data în corpusul românesc.
Tezaurul lui Decebal din râul Sargetia: ce scrie în singura sursă antică
Povestea râului deviat și a aurului îngropat în albie vine dintr-un singur text antic. În fraza următoare, aceeași sursă spune că ascunzătoarea a fost dată pe mâna romanilor.
Statuetă feminină Cucuteni, găsită în prima zi de săpături la Șoimeni
Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni a anunțat o statuetă feminină de lut, scoasă din pământ în prima zi a campaniei din 2026, pe situl „Dâmbul Cetății” din județul Harghita.