Selinus, orașul unde a murit Traian: ce a cartat campania din 2026

O echipă condusă de Universitatea Alaaddin Keykubat din Alanya a încheiat, pe 21 septembrie 2026, două săptămâni de cercetare de suprafață în orașul antic Selinus, pe coasta Ciliciei Aspre. Au fost documentate mormintele săpate în versant, acropola, fortificațiile și clădirea cunoscută azi drept Șekerhane Köșkü, pusă de cercetători în legătură cu cultul lui Traian divinizat. Acolo a murit, în anul 117, împăratul care cucerise Dacia.

Ce s-a lucrat pe teren între 7 și 21 septembrie

Campania a fost condusă de conf. dr. Tuna Akçay, de la Facultatea de Turism a Universității Alaaddin Keykubat din Alanya. Este o cercetare de suprafață, nu o săpătură: echipa măsoară, fotografiază, ridică planuri și înregistrează ceea ce se vede deja la suprafața terenului, fără să deschidă secțiuni noi.

Zonele luate în lucru au fost patru, toate din perimetrul orașului antic. Echipa a cuprins un filolog, doi arheologi, o arhitectă și două specialiste în arhitectură de interior, iar Ministerul Culturii și Turismului din Turcia a delegat pe teren un reprezentant, arheologul Ferhat Alpaslan, cum cere legislația turcă pentru orice cercetare autorizată.

• mormintele săpate în versantul dealului, cartate și măsurate
• acropola și traseul fortificațiilor
• terenul clădirii numite azi Șekerhane Köșkü
• pantele care coboară spre portul antic

Scopul declarat nu este doar științific. Cartarea unei necropole expuse la eroziune și la săpături clandestine este, în primul rând, o măsură de protecție: un mormânt pus pe hartă și măsurat poate fi urmărit în timp, unul necunoscut dispare fără să afle nimeni.

Clădirea care ar fi templul unui împărat divinizat

Selinus se află în districtul Gazipașa al provinciei Antalya, la gura râului Hacımusa, pe un promontoriu de coastă. Orașul a intrat în istoria romană dintr-un motiv precis: în august 117, întors din campania împotriva părților, împăratul Traian a murit acolo. După moartea lui, localitatea a purtat o vreme numele Traianopolis.

Cea mai discutată construcție a sitului este o clădire masivă cunoscută în literatura turcă drept Șekerhane Köșkü. Multă vreme a fost numită cenotaf, adică monument funerar gol, ridicat în memoria împăratului. Într-un studiu publicat în 2016, arheologul Michael Hoff a susținut că funcția principală a fost alta: templu al lui Traian divinizat, ridicat probabil pe locul unde fusese ars corpul împăratului.

Diferența nu este de nuanță. Un cenotaf comemorează un mort. Un templu al împăratului divinizat este o instituție religioasă, cu preoți, calendar de sărbători și bani publici. Dacă identificarea se confirmă, Selinus a fost unul dintre locurile în care cultul imperial a avut un punct de plecare material, legat de un eveniment petrecut acolo, nu doar unul decretat de la Roma.

Ce spun sursele

Raportul campaniei a fost făcut public de universitatea care a condus cercetarea, iar autorizația vine de la Direcția Generală a Patrimoniului Cultural și a Muzeelor, din Ministerul Culturii și Turismului al Turciei. Identificarea clădirii ca templu al lui Traian divinizat aparține studiului lui Michael Hoff, publicat în 2016 în Journal of Ancient Egyptian Interconnections, volumul 10.

Situl nu este nou în literatura de specialitate. Între 1996 și 2011, Rough Cilicia Archaeological Survey Project, o colaborare între Purdue University, University of Nebraska-Lincoln, Istanbul Technical University și Clark University, a cercetat sistematic regiunea. Rapoartele publicate arată că planuri detaliate ale construcțiilor monumentale de la Selinus fuseseră deja ridicate în sezonul din 2001, alături de cele de la Asar Tepe și Lamos.

Din aceleași cercetări se știe că Selinus a fost una dintre cele cinci orașe de coastă ale regiunii, cu statut de polis și cu monedă proprie în epoca romană. Campania din 2026 se adaugă acestei serii, cu instrumente de măsurare mai bune și cu un obiectiv practic: pregătirea sitului pentru vizitare.

Ce nu se știe încă

O cercetare de suprafață nu datează clădiri. Ea identifică, măsoară și pune pe hartă, dar cronologia fină rămâne de stabilit prin săpătură și prin analiza materialului scos din pământ.

Identificarea clădirii ca templu al împăratului divinizat se sprijină pe arhitectură, pe analogii cu alte temple ale cultului imperial și pe izvoarele literare care spun că Traian a murit la Selinus. Nu există, deocamdată, o inscripție găsită pe loc care să numească templul sau pe împărat. Nici locul exact al rugului funerar nu este dovedit arheologic: rămâne o propunere de interpretare, nu un fapt stabilit.

Rămâne deschisă și întrebarea cât s-a păstrat din necropola de pe versant. Mormintele tăiate în stâncă sunt cele mai vulnerabile dintre monumentele unui oraș antic, iar un inventar complet se va putea face doar după mai multe sezoane.