Tratatul de la Berna, 1874: cum a intrat România în Uniunea Poștală
România a semnat ca membru fondator un tratat multilateral cu trei ani înainte să-și proclame independența. Și de ce calendarele dau 27 septembrie, iar tratatul 9 octombrie.
Drumuri, căi ferate, poduri și porturi: cine le-a construit, cu ce bani și ce au schimbat.
România a semnat ca membru fondator un tratat multilateral cu trei ani înainte să-și proclame independența. Și de ce calendarele dau 27 septembrie, iar tratatul 9 octombrie.
Trei suverani la Orșova, un canal tăiat în stânca Dunării și o deschidere a navigației care a venit, de fapt, abia în 1898. Ce spun cifrele lucrării.
Gara de Nord nu se numea așa la inaugurare, iar linia București-Ploiești nu a fost prima cale ferată din România și nici nu a început să circule în 1872. Ce s-a deschis, de fapt, pe 25 septembrie 1872 și de ce data apare uneori ca 13 septembrie.
Pe 22 septembrie 1904, pe șoseaua București-Giurgiu-București, s-a alergat una dintre primele curse de automobile din România. A câștigat prințul George Valentin Bibescu.
Pe 20 septembrie 1974, la lacul Bâlea, Ceaușescu a tăiat panglica celui mai spectaculos drum de munte din România. Drumul nu era însă gata: lucrările de asfaltare au început în 1976 și s-au încheiat în 1980.
Depunerile de calcar din apeductul roman care alimenta orașul Nîmes păstrează aproape 360 de ani de istorie. Un studiu publicat în Geoarchaeology arată că apa a încetat să mai intre în oraș în jurul anului 270.
Un studiu publicat pe 15 septembrie 2026 în Nature Communications a transformat 299.171 de kilometri de drumuri romane într-o rețea matematică. Pentru deplasările la scara imperiului, Bizanțul, Antiohia, Ancyra și Corintul ies mai bine plasate decât Roma, iar Peninsula Italică apare ca un apendice al rețelei.
Pe 16 septembrie 2026, nava-școală Mircea a intrat în Portul Militar Constanța, la capătul unui marș de instrucție de aproximativ cinci luni. Bricul a parcurs circa 14.000 de mile marine, cu escale în 15 porturi și o etapă finală la New York.
La inaugurarea din septembrie 1895, un convoi de 15 locomotive a trecut peste podul de la Cernavodă, ca să dovedească public că structura rezistă. Podul proiectat de Anghel Saligny făcea parte din cel mai lung complex de poduri feroviare din Europa acelei vremi.
Seceta din vara lui 2026 a coborât Dunărea atât de mult încât au ieșit la suprafață fundațiile podului ridicat de Constantin cel Mare în anul 328. Capătul lui nordic se afla pe teritoriul României de azi, la Sucidava, lângă Corabia.
Folosim cookie-uri de analiză (Google Analytics) ca să vedem ce se citește pe Historix. Nu le punem fără acordul tău. Detalii