Sursa originală
Pe scurt
Un studiu publicat în Nature la 21 octombrie 2026 arată că două fragmente osoase săpate în anii 1970 la Xujiayao, în nordul Chinei, aparțin liniei denisoviene. Argumentul este mutația COL1A2-996, găsită printre cele 18 proteine extrase. Nivelul din care provin se datează între 199.000 și 138.000 de ani în urmă.
- 01Două fragmente osoase de la Xujiayao, în nordul Chinei, săpate în anii 1970, au dat 18 proteine proprii fosilelor.
- 02Una dintre ele poartă mutația COL1A2-996, cunoscută numai la denisovieni.
- 03Nivelul din care provin se datează între circa 199.000 și 138.000 de ani în urmă.
- 04Autorii leagă Xujiayao de craniul de la Harbin și propun ca Jinniushan, Dali și Hualongdong să aparțină aceleiași linii.
- 05Studiul a apărut în Nature la 21 octombrie 2026.
Două fragmente de craniu și de mandibulă săpate în anii 1970 la Xujiayao, în nordul Chinei, au stat aproape cincizeci de ani cu încadrarea nelămurită. Un studiu publicat la 21 octombrie 2026 în revista Nature spune că proteinele păstrate în ele le așază în linia denisoviană. Cu asta, lista fosilelor despre care se poate spune ceva molecular, și nu doar morfologic, se mai lungește cu o piesă.
O mutație care apare numai la denisovieni
Echipa condusă de Song Xing și Qiao-Mei Fu, de la Academia Chineză de Științe, a analizat două piese din lotul Xujiayao prin paleoproteomică, adică prin citirea proteinelor rămase în os atunci când ADN-ul nu mai este recuperabil. Potrivit rezumatului publicat de autori, din cele două specimene au fost identificate 18 proteine proprii fosilelor, iar una dintre ele, colagenul de tip I alfa 2, poartă în poziția 996 o schimbare de aminoacid, din arginină în lizină, cunoscută până acum numai la denisovieni.
Stratigrafia sitului este, spun autorii, limpede, iar nivelul din care provin fosilele se datează între aproximativ 199.000 și 138.000 de ani în urmă. Este Pleistocenul mijlociu târziu, răstimpul în care în Asia de Est apar fosile umane greu de încadrat într-o specie anume.
Ce față capătă denisovienii
Partea a doua a studiului este o comparație de forme. Autorii pun laolaltă Xujiayao și craniul de la Harbin, legat de linia denisoviană printr-un studiu din 2025, și găsesc trăsături comune cu alte fosile din Asia de Est: Jinniushan, Dali și Hualongdong. Concluzia lor este că toate aparțin aceleiași linii.
Din rezumat, portretul care iese la lumină amestecă vechi și nou. Bolta craniană este groasă, ca la Homo erectus, dar solzul temporalului este puternic arcuit, ca la oamenii moderni. Structura labirintului temporal și prezența unei adâncituri deasupra cefei, fosa suprainiacă, îi apropie de neandertalienii târzii. Propriu denisovienilor rămâne un craniu jos, cu pereții laterali aproape paraleli, un arc deasupra orbitelor foarte masiv, zona dintre pomeți și maxilar turtită și o ieșire slabă a feței în față.
De ce contează pentru o linie cunoscută mai întâi din genetică
Denisovienii sunt singurul grup uman definit mai întâi prin genom și abia apoi prin oase. Numele vine de la peștera Denisova din Altai, unde un fragment de falangă a dat, în 2010, un genom care nu era nici neandertalian, nici de om modern. De atunci, resturile atribuite lor au rămas puține și mărunte, iar întrebarea cum arătau a stat deschisă.
Dacă încadrarea propusă acum ține, fosilele asiatice greu de clasat capătă o adresă, iar aria denisovienilor se întinde peste o bună parte din Asia de Est. Autorii înșiși spun că alte fosile din regiune ar putea aparține aceleiași linii.
Ce spun sursele
Datele de mai sus provin din studiul publicat în Nature la 21 octombrie 2026, citit la nivel de rezumat, nu integral. Studiul din 2010 care a definit genomul denisovian a apărut tot în Nature, iar legătura craniului de la Harbin cu această linie a fost publicată în 2025 în revista Cell, pe baza ADN-ului mitocondrial extras din tartrul dentar.
Ce nu se știe încă
- Proteinele nu dau arborele genealogic pe care îl dă ADN-ul: o mutație comună susține apartenența la linie, dar nu spune cât de aproape stau Xujiayao și Denisova.
- Încadrarea celorlalte fosile, Jinniushan, Dali și Hualongdong, se sprijină pe comparații de formă, nu pe molecule; nici una dintre ele nu a dat până acum proteine sau ADN.
- Numele de specie rămâne în dispută: pentru craniul de la Harbin a fost propus în 2021 numele Homo longi, iar denumirea denisovienilor nu este încă fixată taxonomic.
- Datarea de 199.000 până la 138.000 de ani se referă la nivelul geologic, nu la fiecare fragment în parte.
Surse
- Song Xing, Zhong-You Wu, Qing-Feng Shao, Jun-Yi Ge, E. Andrew Bennett, Hui-Yun Rao și colab., „The proteome of Middle Pleistocene Xujiayao and common Denisovan morphology”, Nature, 21 octombrie 2026 (citit la nivel de rezumat), https://doi.org/10.1038/s41586-026-11132-z
- David Reich și colab., „Genetic history of an archaic hominin group from Denisova Cave in Siberia”, Nature 468 (2010), p. 1053-1060, https://doi.org/10.1038/nature09710
- „Denisovan mitochondrial DNA from dental calculus of the >146,000-year-old Harbin cranium”, Cell 188 (2025), p. 3919-3926, https://doi.org/10.1016/j.cell.2025.05.040
- Qiang Ji și colab., „Late Middle Pleistocene Harbin cranium represents a new Homo species”, The Innovation 2 (2021), 100132, https://doi.org/10.1016/j.xinn.2021.100132
- Qiaomei Fu, Mateja Hajdinjak, Oana Teodora Moldovan, Silviu Constantin și colab., „An early modern human from Romania with a recent Neanderthal ancestor”, Nature 524 (2015), p. 216-219, https://doi.org/10.1038/nature14558
✓ Ce știm sigur
- Studiul a fost publicat în Nature la 21 octombrie 2026 și semnat de o echipă condusă de Song Xing și Qiao-Mei Fu.
- Analiza paleoproteomică a două specimene a dat 18 proteine proprii fosilelor.
- Mutația COL1A2-996, din arginină în lizină, este cunoscută până acum numai la denisovieni.
- Linia denisoviană a fost definită genetic în 2010, pe baza unui genom obținut din resturi descoperite în peștera Denisova, în Altai.
- Craniul de la Harbin a fost legat de denisovieni în 2025, prin ADN mitocondrial extras din tartru dentar.
? Ce rămâne neclar
- Proteinele susțin apartenența la linie, dar nu stabilesc poziția exactă a fosilelor în arborele denisovian.
- Atribuirea fosilelor de la Jinniushan, Dali și Hualongdong se sprijină doar pe comparații morfologice.
- Numele de specie al acestei linii nu este fixat; pentru Harbin a fost propus în 2021 numele Homo longi.
- Articolul de față a fost scris pe rezumatul publicat de autori, nu pe textul integral al studiului.
Contextul românesc
România are propria piesă în discuția despre amestecul dintre liniile umane arhaice și oamenii moderni: mandibula Oase 1, scoasă din Peștera cu Oase, la Anina, în Banat. Analiza genomului ei, publicată în 2015 în Nature, a arătat între 6 și 9 la sută moștenire neandertaliană și un strămoș neandertalian la numai câteva generații în urmă. Autoarea principală a acelui studiu este Qiaomei Fu, aceeași care semnează acum lucrarea despre Xujiayao, iar în echipă au fost și cercetătorii români Oana Teodora Moldovan și Silviu Constantin. Denisovieni nu au fost identificați până acum în spațiul românesc, iar cel mai apropiat lucru de la noi rămâne tocmai materialul din Peștera cu Oase, de circa 40.000 de ani.
Întrebări frecvente
Cine erau denisovienii?
O linie umană arhaică definită în 2010 prin genomul obținut din resturi descoperite în peștera Denisova, în Altai. Este singurul grup uman cunoscut mai întâi genetic și abia apoi prin oase, fiindcă fosilele atribuite lui au rămas puține și fragmentare.
Unde este situl Xujiayao?
În nordul Chinei. Fosilele au fost scoase în anii 1970, iar nivelul geologic din care provin este datat, potrivit autorilor studiului din 2026, între aproximativ 199.000 și 138.000 de ani în urmă.
Cum se poate stabili apartenența unei fosile fără ADN?
Prin paleoproteomică, citirea proteinelor rămase în os după ce ADN-ul s-a degradat. Proteinele se păstrează mai mult timp, iar unele mutații din ele sunt proprii unei linii, cum este schimbarea COL1A2-996 la denisovieni.
Cum arătau la față denisovienii?
Potrivit rezumatului studiului, aveau craniul jos, cu pereții laterali aproape paraleli, un arc foarte masiv deasupra orbitelor, zona dintre pomeți și maxilar turtită și o ieșire slabă a feței în față. Bolta craniană era groasă, ca la Homo erectus.
Există urme de denisovieni în România?
Nu au fost identificate. Cea mai veche piesă umană studiată genetic de la noi este mandibula Oase 1 din Peștera cu Oase, Banat, de circa 40.000 de ani, cu 6 până la 9 la sută moștenire neandertaliană.
Acest articol este o adaptare în limba română, cu context suplimentar. Informațiile științifice aparțin autorilor sursei originale. Cum lucrăm la Radar
Povestea întreagă a lui Dracula, pe izvoare
Cartea urmărește drumul de la Vlad Țepeș, domnul din documente, la contele din roman, cu izvoarele puse cap la cap. O primești întreagă, în PDF, dacă te abonezi la scrisoarea de sâmbătă, sau o cumperi de pe Amazon.
Linkul către Amazon este link de afiliat: dacă cumperi prin el, Historix primește un comision mic, fără niciun cost în plus pentru tine.
Ți-a plăcut? Primește ce e mai bun, o dată pe săptămână
Sâmbătă dimineața trimitem ce s-a publicat pe Historix, cu un rând despre ce merită citit. Fără reclame și fără senzaționalism.
Laurențiu Dicu
Fondator, editor, pasionat de istorie
Vezi pagina autorului →
