Tot ce s-a petrecut pe teritoriul României și al Republicii Moldova de azi, cu toate popoarele care au trăit aici, de la daci și romani la sași, secui, maghiari, evrei, armeni sau tătari, plus comunitățile românești din afară: vlahii din Balcani, românii din Ucraina, Serbia și Ungaria, diaspora.
Prima luptă de la Târgu Jiu apare în calendare și la 10 octombrie și la 23 octombrie 1916. Ce spun documentele despre Dragalina, despre podul Jiului și despre Ecaterina Teodoroiu.
La 10 octombrie 1857 se deschidea șantierul Palatului Academiei Naționale, după planurile lui Alexandru Orăscu. Ce spun arhivele despre nume, costuri și frontonul pierdut.
Masca de bronz de la Gilău a ieșit în 1980 din șanțul castrului roman, la poarta de pe latura sudică. Este singura mască romană de paradă din România cu un context de săpătură, și de aici vine tot ce se poate data în corpusul românesc.
Povestea râului deviat și a aurului îngropat în albie vine dintr-un singur text antic. În fraza următoare, aceeași sursă spune că ascunzătoarea a fost dată pe mâna romanilor.
Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni a anunțat o statuetă feminină de lut, scoasă din pământ în prima zi a campaniei din 2026, pe situl „Dâmbul Cetății” din județul Harghita.
Masca de la Romula, scoasă din Olt, se află la Viena din 1874. Ce spun fișa de muzeu, inscripțiile și legea de azi.
În ianuarie 1796, cancelaria domnească socotea 36 de ceasuri până la Craiova și 52 până la Cerneți. Ce spun harta Specht și călătorii despre drum.
Pe 8 octombrie 1966 se publica Decretul 779, care îngăduia divorțul doar în cazuri excepționale. Taxe de 3.000 de lei, termene de împăcare și o prăbușire a statisticii în 1967.
Pe 8 octombrie 1878 armata română a defilat în București pe sub un arc de lemn, nu pe sub monumentul de azi. Ce spun documentele despre acea zi și despre numele Căii Victoriei.
La Gherla s-au găsit în 1835 fragmentele din două armuri romane de paradă, restaurate abia între 1965 și 1970. Ce arată piesele și ce rămâne nelămurit.
Rezoluția cu dorințele Moldovei a trecut prin apel nominal, cu unanimitate minus două voturi. Cine au fost cei doi, ce scria în text și de ce Unirea era punctul al doilea.
Treizeci și opt de protopopi au semnat la Alba Iulia un act condiționat, nu o capitulare. Ce scrie în el, ce nu scrie și de ce istoricii se ceartă de peste un secol.
Folosim cookie-uri de analiză (Google Analytics) ca să vedem ce se citește pe Historix. Nu le punem fără acordul tău. Detalii
