Sfârșitul lumii Cucuteni: de ce a dispărut cultura vaselor pictate
Clima, solurile epuizate, oamenii stepei sau propriile tensiuni interne? Cercetările din ultimii ani au reordonat complet explicațiile pentru sfârșitul culturii Cucuteni.
Tot ce s-a petrecut pe teritoriul României și al Republicii Moldova de azi, cu toate popoarele care au trăit aici, de la daci și romani la sași, secui, maghiari, evrei, armeni sau tătari, plus comunitățile românești din afară: vlahii din Balcani, românii din Ucraina, Serbia și Ungaria, diaspora.
Clima, solurile epuizate, oamenii stepei sau propriile tensiuni interne? Cercetările din ultimii ani au reordonat complet explicațiile pentru sfârșitul culturii Cucuteni.
Cea mai veche civilizație a Europei, primii care au scris, strămoșii dacilor. Trei afirmații care circulă peste tot, puse față în față cu datele cercetării, și un ghid al locurilor unde pot fi văzute piesele.
Un cuptor cu două camere, săpat în 2025 pe un deal din județul Iași, are o suprafață de ardere de peste 7 metri pătrați, cu aproape 60% mai mare decât recordul anterior al culturii. Studiul publicat în Antiquity îl numește reper pentru producția specializată de ceramică, dar evită cuvântul atelier.
În noaptea de 17 spre 18 septembrie 1939, președintele Ignacy Mościcki, mareșalul Edward Rydz-Śmigły, premierul Felicjan Sławoj-Składkowski și restul guvernului polonez au trecut Ceremușul la Kuty și au intrat pe teritoriul românesc, la Vijnița. România, neutră din 6 septembrie, i-a internat, sub presiune germană directă.
Pe 18 septembrie 96 d.Hr., împăratul Domițian a fost înjunghiat în palatul de pe Palatin de un grup de conspiratori din propriul anturaj. Primul care a lovit, intendentul Stephanus, ascunsese pumnalul într-un bandaj purtat de zile la braț. În aceeași zi, Senatul l-a proclamat împărat pe Nerva.
Pe 18 septembrie 1600, lângă Mirăslău, în județul Alba, oastea lui Mihai Viteazul a fost învinsă de trupele imperiale ale generalului Giorgio Basta. Mihai avea o poziție întărită și avantajoasă, dar a ieșit din ea urmărind o retragere care s-a dovedit a fi o capcană.
Pe 14 mai 1981, Dumitru Prunariu a devenit primul român care a zburat în spațiu, la bordul navei Soiuz 40, în cadrul programului sovietic Intercosmos, alături de comandantul Leonid Popov.
În vara anului 1521, negustorul Neacșu din Câmpulung îl avertiza pe judele Brașovului despre mișcări de trupe otomane la Dunăre. Scrisoarea lui a rămas în istorie ca cel mai vechi text datat păstrat în limba română, dar nu ca primul text scris vreodată în română.
Pe 16 septembrie 2026, nava-școală Mircea a intrat în Portul Militar Constanța, la capătul unui marș de instrucție de aproximativ cinci luni. Bricul a parcurs circa 14.000 de mile marine, cu escale în 15 porturi și o etapă finală la New York.
O reanaliză a aproximativ 4.500 de fosile scoase de la Bugiulești, județul Vâlcea, la începutul anilor 1960, arată urme de tăiere făcute de hominizi pe oase vechi de cel puțin 1,95 milioane de ani. Este cea mai veche dovadă de acest fel din Europa.
La inaugurarea din septembrie 1895, un convoi de 15 locomotive a trecut peste podul de la Cernavodă, ca să dovedească public că structura rezistă. Podul proiectat de Anghel Saligny făcea parte din cel mai lung complex de poduri feroviare din Europa acelei vremi.
Seceta din vara lui 2026 a coborât Dunărea atât de mult încât au ieșit la suprafață fundațiile podului ridicat de Constantin cel Mare în anul 328. Capătul lui nordic se afla pe teritoriul României de azi, la Sucidava, lângă Corabia.
Folosim cookie-uri de analiză (Google Analytics) ca să vedem ce se citește pe Historix. Nu le punem fără acordul tău. Detalii