Sarmizegetusa și regatul dac
Un dosar în nouă capitole despre capitala regatului dac și despre lumea din jurul ei, construit pe rapoarte de săpătură, arhive și studii recente, nu pe legende.
Sarmizegetusa Regia, din Munții Orăștiei, județul Hunedoara, a fost capitala regatului dac: o cetate de calcar fasonat, o zonă sacră cu temple, ateliere de fierari și peste o sută de terase locuite. Armatele lui Traian au cucerit-o în anul 106. Dosarul Historix are nouă capitole, construite pe rapoarte de săpătură, arhive și studii, nu pe legende.
În Munții Șureanu, la peste 1.000 de metri altitudine, se află ruinele celui mai important centru de putere al lumii dacice. Sarmizegetusa Regia nu a fost doar o cetate de piatră: în jurul fortificației se întind o zonă sacră cu temple, ateliere de fierari, depozite și peste o sută de terase amenajate, pe kilometri de creastă. Este locul pe care armatele lui Traian l-au căutat în două războaie și l-au ars în anul 106.
Dosarul are nouă capitole. Pornim de la felul în care a fost descoperit sistemul de cetăți din Munții Orăștiei, de la primele semnalări de secol XIX până la scanările LiDAR de azi. Urmează ce era, de fapt, capitala: reședință regală, centru religios și cartier de meșteșugari. Apoi sanctuarele și faimosul „calendar dacic”, viața de zi cu zi, aurul și argintul, cele două războaie cu Roma, ce s-a întâmplat după cucerire, miturile care circulă și, la final, ce se poate vedea azi pe teren.
Regula dosarului este simplă: separăm ce se poate demonstra de ce este interpretare. Fiecare capitol spune de unde vine informația, cu rapoarte de săpătură, monografii, studii publicate în reviste de specialitate, documente de arhivă și, unde e cazul, dosare judiciare. Acolo unde cercetătorii nu sunt de acord, arătăm pozițiile și argumentele lor, nu doar concluzia care sună mai bine.
Am ales acest subiect tocmai pentru că este unul dintre cele mai încărcate de mitologie din istoria noastră. Despre Sarmizegetusa s-a scris că ar ascunde tuneluri, că ar fi un observator astronomic de precizie sau că dacii ar fi cei mai vechi din Europa. Săpăturile spun altceva, iar ce spun ele este suficient de spectaculos: o societate care ridica ziduri de calcar fasonat, bătea monede de aur, importa vase din lumea greacă și producea fier la scară rară în Europa barbară.
Capitolele apar pe rând, în zilele următoare. Cronologia și lista de surse de mai jos cresc odată cu dosarul.
Capitolele dosarului
- 01 Cum au fost descoperite cetățile dacice din Munții Orăștiei, de la goana după aur la LiDAR Ruinele capitalei dacice au fost scoase la lumină de căutătorii de comori, iar primele săpături organizate le-a făcut fiscul austriac în 1803 și 1804. Două secole mai târziu, scanarea laser a schimbat din nou întrebările.
- 02 Ce era, de fapt, Sarmizegetusa Regia: cetate, zonă sacră și cartier de meșteșugari Trei hectare de fortificație, un drum pavat de peste 200 de metri, un ansamblu de temple și peste o sută de terase locuite. Ce arată, concret, săpăturile despre capitala regatului dac.
- 03 Sanctuarele de la Sarmizegetusa și „calendarul dacic”: ce se poate demonstra Teoria calendarului de 360 de zile a fost formulată în 1963 și a fost contrazisă de săpăturile din 1980. Ce rămâne verificabil la sanctuarele din zona sacră și ce este doar interpretare.