Arsenie Boca: documentele, canonizarea și nevoia de sfinți
Arsenie Boca a fost cinstit ca sfânt de mulțimi de oameni cu mult înainte ca Biserica să se pronunțe, iar din 2025 este sfânt canonizat, cu numele Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop. Dosarul pune alături ce se poate documenta din viața lui și ce se crede despre el, fără să le confunde și fără să le opună.
Arsenie Boca, născut în 1910 și mort în 1989, este din 2025 sfânt canonizat al Bisericii Ortodoxe Române, cu numele Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop și cu pomenirea pe 28 noiembrie. Sfântul Sinod a hotărât canonizarea în ședința din 11-12 iulie 2024, proclamarea generală s-a făcut la 4 februarie 2025, la Catedrala Patriarhală, iar cea locală la Mănăstirea Prislop, la 28 noiembrie 2025.
La Mănăstirea Prislop, în județul Hunedoara, vin astăzi mai mulți oameni decât în orice alt loc de pelerinaj din România. Vin la mormântul unui călugăr născut la 29 septembrie 1910 la Vața de Sus, botezat Zian Vălean, mort la 28 noiembrie 1989 și cinstit ca sfânt de mulțimi cu mult înainte ca Biserica să se fi pronunțat. Din 2025 el este sfânt canonizat al Bisericii Ortodoxe Române, cu numele Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop și cu pomenirea pe 28 noiembrie.
În același timp, despre viața lui există hârtii. Acte de școală și de hirotonie, dosare de urmărire păstrate la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, o biserică pictată de mâna lui la Drăgănescu, și un dosar de canonizare întocmit după procedura Bisericii, care s-a încheiat cu proclamarea din 2025. Dosarul de față urmărește, capitol cu capitol, ce se poate dovedi cu actul în mână, cine mărturisește ceea ce nu se poate dovedi astfel, și cum s-a ajuns de la evlavia oamenilor la hotărârea Sinodului.
Dosarul nu canonizează și nu demitizează. Canonizarea a fost hotărâtă de cine avea căderea să o facă, adică de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința din 11-12 iulie 2024. Nu este treaba noastră să cântărim acea hotărâre, ci să arătăm cum s-a ajuns la ea. Nu îi adăugăm nimic și nu îi scădem nimic.
Despărțirea dintre act și tradiție, pe care o facem în fiecare capitol, nu este o judecată asupra credinței nimănui. Este singurul fel în care un cititor poate ști pe ce calcă: ce stă pe un document datat, ce stă pe mărturia unui om care își dă numele, și ce s-a adăugat pe drum. Nu scriem niciodată că o minune nu a avut loc. Scriem cine o mărturisește, când, și ce statut are o mărturie într-un dosar de canonizare, unde mărturia are o procedură a ei. Absența unui document înseamnă absență, nu contrariu.
Și mai este ceva, pe care dosarul îl ia în serios în loc să îl explice: nevoia de sfinți. Nevoia de martiri și de oameni care își duc credința până la capăt nu este o naivitate și nu este nouă. Are o istorie, o literatură și o funcție, iar într-o țară care a trăit decenii sub minciună ea se înțelege și mai limpede. Capitolul care tratează asta stă anume la mijlocul dosarului, după ce cititorul a văzut și documentele, și obiecțiile.
Întrebări frecvente
Este Arsenie Boca sfânt canonizat?
Da. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât canonizarea în ședința din 11-12 iulie 2024, iar proclamarea generală s-a făcut la 4 februarie 2025, la Catedrala Patriarhală din București. Numele lui în calendar este Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, cu pomenirea pe 28 noiembrie.
Ce s-a petrecut la Mănăstirea Prislop pe 28 noiembrie 2025?
A avut loc proclamarea locală a canonizării. Liturghia a fost slujită de 28 de ierarhi români, Episcopul Andrei al Covasnei și Harghitei a citit Tomosul de proclamare, iar icoana aprobată de Sfântul Sinod a fost prezentată. Ziua este și data pomenirii sfântului, fiindcă la 28 noiembrie 1989 a trecut la cele veșnice.
Ce se poate dovedi cu acte din viața lui și ce nu?
Pe acte stau reperele de școală, de hirotonie și de monahism, mutările impuse, arestarea din ianuarie 1951, detenția și ancheta din 1955, precum și pictura pe care a lăsat-o la Drăgănescu. Pe mărturii stau ajutoarele și vindecările povestite de oameni. Dosarul le ține despărțite, fără să spună că ce nu se poate documenta nu s-a întâmplat.
Cum se face o canonizare în Biserica Ortodoxă Română?
Canonizarea este un act de hotărâre al Sfântului Sinod, adus la cunoștința credincioșilor printr-un Tomos, în cadru liturgic. Biserica nu dă sfințenia, ci o constată și o proclamă. De cele mai multe ori cinstirea pornește din popor, iar hotărârea vine după o cercetare îndelungată a vieții celui propus și a statorniciei acelei cinstiri.
De ce mai are rost un dosar documentar despre un sfânt canonizat?
Pentru că hotărârea Bisericii privește sfințenia, nu biografia în amănunt, iar în jurul numelui au crescut și vorbe care nu i se pot atribui. Dosarul arată ce se poate verifica, cine mărturisește restul și cum s-a ajuns la canonizare. Nu discută dacă hotărârea e bună, fiindcă aceasta a fost luată de cine avea căderea să o ia.
Ți-a plăcut? Primește ce e mai bun, o dată pe săptămână
Sâmbătă dimineața trimitem ce s-a publicat pe Historix, cu un rând despre ce merită citit. Fără reclame și fără senzaționalism.