Peste 300 de morminte din Cehia arată cum a crescut inegalitatea acum 4.500 de ani

Cum se vede bogăția într-un mormânt de acum 4.500 de ani, acolo unde nu există nici bani, nici acte de proprietate? Doi cercetători au încercat să o măsoare cu cinci criterii, aplicate pe peste 300 de morminte ale culturii ceramicii cu decor în șnur din Cehia. Rezultatul, publicat pe 10 noiembrie, descrie o societate care pornește relativ egalitară și ajunge, în câteva secole, să fie dominată de o singură linie paternă.

Cinci criterii în locul unei liste de obiecte

Metoda folosită se numește QuantWealth și a fost publicată de Mikkel Nørtoft în 2022, în Journal of Computer Applications in Archaeology. Ideea de la care pornește este simplă: a număra obiectele dintr-un mormânt spune prea puțin, fiindcă un vas de lut și un inel de cupru nu cântăresc la fel. În locul numărătorii, fiecare mormânt primește un punctaj pe cinci criterii: cât de rar este obiectul, cât timp de muncă calificată a cerut, de la ce distanță a venit materia primă, cât de adâncă este groapa și cât de multă carne a fost depusă alături de mort.

În studiul apărut acum, Nørtoft, de la Institutul Saxo al Universității din Copenhaga și de la Muzeul Național al Danemarcei, a lucrat împreună cu Adam B. Rohrlach, de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evoluționistă din Leipzig și de la Universitatea din Adelaide. Cei doi au aplicat punctajul pe un set de date care numără 378 de morminte, din care peste 300 au intrat în analizele de bogăție. Două necropole au fost tratate separat, pentru calcule suplimentare: Vikletice, cu 140 de morminte folosite, și Čachovice, cu 60.

Trei faze în Boemia, două în Moravia

Cultura ceramicii cu decor în șnur apare în Boemia în jurul anilor 2920-2900 î.Hr., iar studiul o urmărește pe trei faze în Boemia și pe două în Moravia. Punctul de plecare este o răcire climatică severă petrecută în jurul anului 2900 î.Hr., cu o marjă de aproximativ 20 de ani, pe care autorii o leagă de o erupție vulcanică identificată recent.

În faza timpurie, mormintele sunt modeste, iar investiția pare să fi mers în altă parte: în movilele funerare, astăzi dispărute, și în rețelele de schimb. Adulții în vârstă sunt mai bine reprezentați decât cei tineri, iar comunitățile apar organizate în linii paterne de proveniență amestecată, venite din stepă. Autorii descriu o societate relativ egalitară, cel puțin în interiorul ei, cu accente gerontocratice, în care statutul se câștigă pe parcursul vieții.

În faza mijlocie, datată în Boemia în jurul anilor 2700-2475 î.Hr., imaginea se schimbă. Apar mai multe obiecte de prestigiu și mai multă carne în morminte, iar tinerii adulți de sex masculin devin mult mai prezenți. Autorii vorbesc despre o linie paternă care rupe ordinea dinainte concurând pentru statut, posibil prin ospețe funerare, și despre tensiuni între linii. În faza târzie, liniile se îngustează până la una singură, semn că aceasta a ajuns să domine. Moravia iese cu cea mai mare bogăție afișată și cu cele mai întinse rețele de resurse, mai ales în faza sa mijlocie.

Ce nu se vede în oase

Partea cea mai neașteptată a rezultatelor este o absență. Autorii nu găsesc nicio legătură între bogăția afișată în mormânt și rudenia biologică apropiată, originea genetică, traumele, bolile sau malnutriția din copilărie. Afecțiunile scheletice apar pe toată întinderea scalei de bogăție, iar cazurile de malnutriție timpurie sunt foarte puține, ceea ce indică o populație relativ sănătoasă. Concluzia pe care o trag din asta este că societatea avea probabil o mobilitate socială ridicată și prețuia bogăția dobândită, nu cea moștenită, cu primele semne de inegalitate persistentă abia în faza târzie, atât în Boemia, cât și în Moravia.

Ce susține studiul despre cifrele de inegalitate

O bună parte din lucrare este dedicată prudenței în măsurare. Autorii arată că simplul coeficient Gini, calculat pe inventare de morminte în care multe valori sunt zero, umflă inegalitatea, și propun să fie folosit alături de măsuri absolute, care arată mai bine schimbarea structurilor sociale în timp. Pentru rețelele de resurse și pentru corelații au folosit analiza în componente principale, iar datele biologice, inclusiv haplogrupurile de pe cromozomul Y, au fost preluate din studiul genomic publicat în 2021 de Papac și colaboratorii în Science Advances.

Ce rămâne neclar

Scenariul în sine este prezentat de autori ca ipoteză, nu ca rezultat demonstrat: ei scriu limpede că emit o ipoteză despre felul în care s-au schimbat afișarea bogăției și inegalitatea. Legătura dintre evenimentul climatic de la 2900 î.Hr. și organizarea socială este o propunere, nu un lanț cauzal probat. Studiul recunoaște și o limită a datelor: segmentul cel mai sărac al societății ar putea lipsi din eșantion, fiindcă nu toți morții ajungeau în morminte de felul celor săpate. Comparația dintre regiuni este inegală, fiindcă Moravia are doar două faze față de cele trei din Boemia. Iar dacă aceste schimbări sunt primii pași către dinastiile de lungă durată din epoca bronzului rămâne o întrebare deschisă, care cere mai multe date.