Artă, colecții și patrimoniu: ce s-a păstrat, ce s-a pierdut și ce spun piesele despre vremea lor.
Un volum de versuri în viață, eseuri, conferințe la Criterion și o traducere a lui Villon. La final, o carte de etimologie care a căutat originea limbii române în tracă. Ce se poate documenta și unde se rupe firul.
Șapte ani de lucru, o singură expoziție personală în viață și un program limpede: arta aplicată românească să pornească de la obiecte măsurate și desenate, nu de la o idee despre trecut. Ce se poate documenta din biografia lui și ce s-a exagerat.
O bombă venețiană a aprins pulberea strânsă de garnizoana otomană în Partenon. Au căzut șase coloane pe latura de sud și opt pe cea de nord, iar acoperișul s-a prăbușit. Rapoartele asediului spun cine i-a arătat asediatorilor unde e depozitul.
Actul păstrat la Arhivele Naționale dă ziua, ceasul, strada și ocupația părinților. De acolo până la scena de la New York și la interdicția legionară sunt douăzeci și șapte de ani. Ce se poate documenta din biografia ei și ce a rămas legendă.
Sub un tumul identificat în 1889 și niciodată săpat până la capăt, campania din 2026 de la Vulci a scos la lumină un mormânt cu trei camere din a doua jumătate a secolului al VII-lea î.Hr., cu arme, piese de car, foi de aur și o încălțăminte de damă.
Pe 24 septembrie 787 s-a deschis la Niceea ultimul sinod ecumenic recunoscut de Biserica Ortodoxă. Circa 350 de episcopi au hotărât că icoanele se cinstesc, dar nu se adoră. Apusul l-a respins timp de decenii, din cauza unei traduceri greșite.
Cel puțin 24 de brățări regale de aur au fost scoase prin braconaj din Munții Orăștiei între 1999 și 2001. Statul a recuperat 14, trei au fost furate din nou în 2025 dintr-un muzeu olandez, iar laboratoarele au stabilit între timp de unde vine metalul.
Pe 22 septembrie 1958, opera „Oedip” de George Enescu a fost jucată pentru prima dată în România, cu David Ohanesian în rolul titular, la închiderea primului Festival Enescu.
Inscripția din foișorul palatului spune cine l-a ridicat, cui i-a fost dăruit și în ce zi a fost gata. Restul poveștii, de la hanul turcesc la restaurarea Marthei Bibescu, e mai complicat.
Un studiu pe 18 statuete vechi de circa 18.000 de ani, descoperite în nordul Ucrainei, arată că sculptorii din paleolitic au preluat în gravurile lor liniile naturale din fildeșul de mamut.
Lutul, modelarea fără roată, pigmenții de fier și mangan, cuptoarele cu două camere și stilurile care se schimbă de la o fază la alta: ce spun analizele de laborator despre ceramica Cucuteni.
Mii de statuete de lut, două ansambluri care repetă aceleași numere și o mulțime de interpretări. Ce se poate demonstra despre credințele cucutenienilor și ce rămâne speculație.
Folosim cookie-uri de analiză (Google Analytics) ca să vedem ce se citește pe Historix. Nu le punem fără acordul tău. Detalii
