Istoria Banatului, de la castrele romane și stăpânirea otomană la colonizările habsburgice și orașele secolului al XIX-lea.
Dacia are 75 de inscripții latine pentru zeul vindecător Asclepius și o singură inscripție care pomenește un medic. Un studiu publicat pe 6 noiembrie 2026 încearcă să explice acest dezechilibru prin veterani, prin mine și prin infrastructura medicală atestată.
Scrisoarea lui Neacșu, din 1521, e scrisă cu slove chirilice. Trei secole mai târziu, românii scriau cu litere latine. Cum s-a făcut schimbarea și cine s-a certat pe ea.
Pe 2 noiembrie 1918, Consiliul Național Român Central și-a început lucrul la Arad, în casa lui Ștefan Cicio Pop. De acolo s-a condus, o lună, viața politică a românilor din Transilvania.
Născut la 1 noiembrie 1770 la Caransebeș, Constantin Diaconovici-Loga a predat gramatica la Preparandia din Arad și a tipărit la Buda cărțile care au dat limbii române termenii ei gramaticali.
La 30 octombrie 1956, studenții timișoreni au citit în fața demnitarilor un memoriu de douăsprezece puncte. Ce cereau, cine a venit să le răspundă și de ce sursele nu cad de acord asupra numărului lor.
În 1775 scaunul episcopal ortodox s-a mutat de la Caransebeș la Vârșeț și a rămas acolo până în 1865. În tot acest timp, eparhia avea ierarhie sârbească și enoriași români: în 1797, 26.513 sârbi și aproape 200.000 de români.
Revoluția maghiară din 1956 a început pe 23 octombrie la Budapesta. În România a urmat adunarea studențească de la Timișoara și cel mai mare val de arestări al deceniului.
Între moartea lui Constantin și moartea lui Iulian, curțile imperiale s-au mutat continuu. Reconstituirea drumurilor lor se face dintr-un rând administrativ scris la capătul fiecărei legi.
Conciliul de la Vienne s-a deschis la 16 octombrie 1311. Desființarea templierilor a venit printr-o dispoziție apostolică, nu printr-o condamnare pentru erezie. Și o întrebare românească: au existat templieri în Transilvania?
Ce a lăsat în urmă colectivizarea agriculturii: populația rurală scăzută la 46,8 la sută în 1989, investiții sub o cincime din buget, Legea 18 din 1991 și disputa dintre istorici.
Ce prelua gospodăria agricolă colectivă, cum se măsura munca în zile-muncă, ce se scădea înainte de plata colectiviștilor și de ce lotul de 20-30 de ari din spatele casei hrănea familia.
Între 1953 și 1957, colectivizarea a stagnat, iar regimul a împins satele spre întovărășiri agricole: pământul rămânea în actele țăranului, dar era lucrat în comun.
Folosim cookie-uri de analiză (Google Analytics) ca să vedem ce se citește pe Historix. Nu le punem fără acordul tău. Detalii
