Sursa originală
Pe scurt
Regatul anglo-saxon Northumbria a bătut monede din aliaj de cupru în secolul al IX-lea, singurul caz din Europa apuseană timpurie. Un studiu publicat pe 10 noiembrie 2026 în revista Antiquity numără 38 de descoperiri de argint și 12 de aur din regat și susține că trecerea nu a venit din lipsa argintului, ci a fost o hotărâre a regilor.
- 01Regatul Northumbria a bătut în secolul al IX-lea monede din aliaj de cupru, singurul caz din Europa apuseană timpurie.
- 02Un studiu din Antiquity, publicat pe 10 noiembrie 2026, numără 38 de descoperiri de argint și 12 de aur din acel secol, găsite în regat.
- 03Dacă metalul prețios era la îndemână, scăderea titlului nu se explică prin lipsa argintului.
- 04Autorul o citește ca pe o hotărâre a puterii, cu câștig pentru rege și cu rol propriu pentru moneda măruntă.
În restul Europei apusene timpurii, moneda măruntă era de argint. Regatul Northumbria, care acoperea nordul Angliei și sudul Scoției, a ieșit din tipar în secolul al IX-lea și a bătut piese din aliaj de cupru, cunoscute azi sub numele de stycas. Un studiu publicat pe 10 noiembrie 2026 în revista Antiquity pune pe masă obiectele de aur și de argint descoperite în regat și ajunge la o concluzie care răstoarnă explicația obișnuită: argintul nu lipsea.
Ce s-a schimbat în monetăria regatului
Scăderea titlului nu s-a petrecut dintr-odată. Potrivit studiului, spre finalul domniei lui Eanred monedele mai aveau până la 40 la sută argint. Apoi conținutul a coborât la cel mult 10 la sută, iar în a doua domnie a lui Æthelred al II-lea argintul a dispărut complet din aliaj. Pe piesele acestea apar, pe rând, Eardwulf, Eanred, Æthelred al II-lea și arhiepiscopul Wigmund de York, deci atât puterea laică, cât și cea bisericească au bătut monedă de cupru.
Northumbria aproape că lipsește din izvoarele scrise ale secolului al IX-lea, iar din acest motiv monedele ei sunt cea mai bogată mărturie păstrată despre acea vreme. O teză de doctorat susținută în 2025 la Universitatea din York, dedicată tocmai acestor piese, pleacă de la constatarea că ele au fost cercetate mult mai puțin decât monedele de argint ale regatelor vecine și că tipologia lor rămâne disputată între numismați.
Explicația care circulă de multă vreme este că atacurile vikinge ar fi secat rezervele de argint ale regatului. Studiul ia tocmai această explicație și o pune la probă, nu cu monede, ci cu obiectele de metal prețios rămase în pământ.
Argumentul: obiectele de aur și de argint din regat
Autorul, John Luke Carson, de la Departamentul de Arheologie al Universității Durham, a strâns într-o bază de date obiectele de aur și de argint din secolul al IX-lea găsite pe teritoriul regatului și le-a împărțit în trei clase de siguranță: certe, probabile și posibile. A numărat obiecte, nu greutăți, fiindcă multe piese amestecă metalele, iar compoziția lor rămâne adesea necunoscută.
- 27 de descoperiri certe de argint și 7 probabile
- 11 descoperiri certe de aur și una probabilă
- cele mai multe provin din sud-estul regatului, mai ales din Yorkshire de Nord și de Est
- între ele, tezaurul de la Poppleton, lângă York, cele de la Cuerdale, Trewhiddle, Ingleton, Galloway, Talnotrie și Lilla Howe, și vasul de la Ormside
Concluzia numărătorii este că metalul prețios se găsea în regat, și în secolul al IX-lea mai mult decât în al VIII-lea. Dacă argintul era la îndemână, scăderea titlului nu mai poate fi pusă pe lipsa lui.
Ce susține studiul
Carson citește deprecierea ca pe o alegere deliberată, cu folos pentru cine o face. În rezumatul lucrării, Northumbria secolului al IX-lea apare ca un regat viu din punct de vedere economic, iar trecerea la cupru este descrisă drept „an active move with economic and social benefits”, adică o mișcare activă, cu câștiguri economice și sociale.
Pe scurt, moneda mai ieftină îi aducea întâi regelui un câștig la batere, fiindcă valoarea metalului scădea sub valoarea nominală. Apoi, spune studiul, piesa aceasta mică a căpătat rol propriu: a circulat larg, a legat între ele grupuri sociale diferite și a devenit un semn comun. Un amănunt care sugerează implicare regală serioasă este cantitatea de cositor și de zinc adusă în regat, necesară pentru aliaj.
Ce nu se știe încă
Studiul nu este o analiză metalurgică nouă. Compozițiile folosite vin din analize publicate mai înainte, iar contribuția lucrării este inventarul de obiecte și interpretarea lui. Descoperirile din clasa „posibile” au datări nesigure și unele pot avea legături vikinge, așa că argumentul principal se sprijină pe cele certe și probabile.
Rămâne deschisă și proveniența metalului: argintul nu pare să vină din mine aflate în Northumbria, iar sursa lui nu e lămurită. Autorul spune limpede că nu se poate hotărî între un motiv fiscal, adică câștigul imediat al regelui, și unul monetar, adică nevoia de piesă măruntă pentru schimburi zilnice, și că legăturile dintre mișcările de metale rămân deocamdată neclare. Distribuția descoperirilor este și ea inegală pe teritoriul regatului, ceea ce îngreunează comparațiile între regiuni.
Surse
- John Luke Carson, „Debasement and the production of copper-alloy coins in ninth-century Northumbria”, Antiquity, 2026, p. 1-16, ISSN 0003-598X, acces deschis, licență CC BY 4.0, https://doi.org/10.15184/aqy.2026.10454
- Antiquity, First View, publicat online 10 noiembrie 2026, pagina editorului, https://www.cambridge.org/core/journals/antiquity/article/debasement-and-the-production-of-copperalloy-coins-in-ninthcentury-northumbria/6FF30FF445769AD42D7E990BB2A1BA92
- Lucy Moore, „Coinage in 9th-century Northumbria: Copper-alloy, Kings and Vikings”, teză de doctorat, University of York, 2025, acces deschis, https://etheses.whiterose.ac.uk/id/eprint/38329/
✓ Ce știm sigur
- Monedele northumbriene din secolul al IX-lea sunt din aliaj de cupru, iar argintul scade de la cel mult 40 la sută spre zero.
- Pe ele apar Eardwulf, Eanred, Æthelred al II-lea și arhiepiscopul Wigmund de York.
- Studiul este publicat în Antiquity, cu acces deschis, și numără obiecte, nu greutăți de metal.
? Ce rămâne neclar
- De unde venea argintul care circula în regat: studiul spune că nu pare să vină din mine locale.
- Dacă hotărârea a fost luată pentru câștigul fiscal al regelui sau din nevoia de monedă măruntă; autorul spune că nu se poate decide.
- Datarea descoperirilor din clasa „posibile”, unele cu legături vikinge, rămâne nesigură.
Contextul românesc
Pe teritoriul de azi al României, secolul al IX-lea nu are monedă bătută local: piesele care circulă aici vin din afară, iar primele emisiuni proprii apar abia după 1365, în Țara Românească, sub Vladislav I, și în deceniile următoare în Moldova, sub Petru I Mușat. Întrebarea pe care o pune studiul despre Northumbria, dacă o monedă slabă e semn de sărăcie sau hotărâre a puterii, se pune la fel și la noi, fiindcă scăderea titlului de argint se vede pe serii întregi de groși moldovenești și de ducați munteni din secolele al XIV-lea și al XV-lea. Cronologic, momentul northumbrian cade aici în răstimpul stăpânirii bulgare asupra Dobrogei, înainte de revenirea Imperiului Bizantin la Dunăre, în 971.
Întrebări frecvente
Ce sunt stycas?
Stycas este numele dat astăzi monedelor mărunte bătute în regatul Northumbria în secolul al IX-lea, din aliaj de cupru. Piesele sunt mici, de aproximativ un centimetru, și apar cu numele unor regi ca Eanred și Æthelred al II-lea, dar și cu cel al arhiepiscopului Wigmund de York.
De ce s-a crezut că Northumbria a rămas fără argint?
Explicația obișnuită lega scăderea titlului de atacurile vikinge din secolul al IX-lea, care ar fi secat rezervele de metal prețios. Studiul din Antiquity ia această ipoteză și o pune la probă, numărând obiectele de aur și de argint rămase în pământ pe teritoriul regatului.
Câte obiecte a numărat studiul?
Autorul a adunat 27 de descoperiri certe de argint și 7 probabile, plus 11 certe de aur și una probabilă, cele mai multe din sud-estul regatului, în Yorkshire de Nord și de Est. Între ele se află tezaurele de la Poppleton, Cuerdale, Trewhiddle și Galloway.
Ce câștiga regele dintr-o monedă de cupru?
Valoarea metalului scădea sub valoarea nominală, deci baterea aducea un câștig imediat. Studiul adaugă că piesa măruntă a căpătat apoi rol propriu, fiindcă a circulat larg și a legat între ele grupuri sociale diferite, iar importul de cositor și zinc arată implicare regală serioasă.
Acest articol este o adaptare în limba română, cu context suplimentar. Informațiile științifice aparțin autorilor sursei originale. Cum lucrăm la Radar
Povestea întreagă a lui Dracula, pe izvoare
Cartea urmărește drumul de la Vlad Țepeș, domnul din documente, la contele din roman, cu izvoarele puse cap la cap. O primești întreagă, în PDF, dacă te abonezi la scrisoarea de sâmbătă, sau o cumperi de pe Amazon.
Linkul către Amazon este link de afiliat: dacă cumperi prin el, Historix primește un comision mic, fără niciun cost în plus pentru tine.
Ți-a plăcut? Primește ce e mai bun, o dată pe săptămână
Sâmbătă dimineața trimitem ce s-a publicat pe Historix, cu un rând despre ce merită citit. Fără reclame și fără senzaționalism.
Laurențiu Dicu
Fondator, editor, pasionat de istorie
Vezi pagina autorului →
