Sari la conținut
Ultimele
HISTORIX.RO
Ziua în istorie

30 septembrie

Pe 30 septembrie, calendarul ortodox îl cinstește pe Sfântul Grigorie Luminătorul, cel socotit apostolul și întâiul ierarh al Armeniei, alături de muceniceniile Sfintelor Ripsimia și Gaiani. Din istoria românească a zilei rămân mai ales momente de secol XX, de la moartea unor scriitori și oameni politici până la întronizarea unui patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

Actualizată la

3
Sfinți
17
România
20
Lume
Mergi la ziua de azi Tot calendarul →
Pe scurt: 30 septembrie

Pe 30 septembrie, în istoria României, a murit în 1790 domnul fanariot Nicolae Mavrogheni, executat de otomani, în 1882 actorul Mihail Pascaly, chiar în ziua deschiderii stagiunii, iar în 1932 generalul Constantin Coandă, prim-ministrul care readusese țara în război în 1918. În lume, Soliman Magnificul urca pe tronul otoman în 1520. Calendarul ortodox îl cinstește pe Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul, arhiepiscopul Armeniei.

Calendarul ortodox

Sinaxar

Sfinții pomeniți în această zi, așezați în istoria lor.

Cum citim Sinaxarul: viețile sfinților au fost scrise pentru credincioși, de multe ori la mult timp după evenimente, și păstrează felul de a povesti al vremii lor. Aici le punem în contextul istoric: cine a fost fiecare, unde și când a trăit, de ce a fost persecutat sau cinstit și când a fost trecut în rândul sfinților. Spunem deschis ce se sprijină pe documente și ce ne-a rămas doar prin tradiție.

Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul, Arhiepiscopul Armeniei celei Mari

Episcop, considerat apostolul și evanghelizatorul Armeniei, întâiul ei ierarh oficial · cca. 239-329 d.Hr. (sec. III-IV)
Parțial documentat

Tradiția Bisericii, păstrată în Sinaxar și în viața sa hagiografică, îl spune fiu al lui Anak, un nobil de origine persană implicat în asasinarea regelui Armeniei; crescut creștin la Cezareea Capadociei, în Imperiul Roman, a ajuns mai târziu în slujba lui Tiridat, viitorul rege al Armeniei, fără să dezvăluie legătura tatălui său cu uciderea predecesorului regal. Potrivit acestei tradiții, pentru refuzul de a aduce jertfă zeilor păgâni alături de rege, dar și după ce s-a aflat cine fusese tatăl său, Tiridat l-a supus la chinuri și l-a aruncat într-o groapă adâncă, unde ar fi rămas ani buni. Aceeași tradiție leagă eliberarea lui de vindecarea și convertirea regelui, moment din care Grigorie a putut începe creștinarea Armeniei, devenind episcop și ctitorind biserici. Ceea ce se știe cu mai multă certitudine istorică este rolul său central în transformarea Armeniei în primul stat care a adoptat oficial creștinismul, la începutul secolului al IV-lea, și participarea sa (sau a urmașilor apropiați, în funcție de sursă) la evenimentele legate de Sinodul I Ecumenic de la Niceea, din 325. Episoadele biografice concrete, groapa, anii de captivitate, vindecarea miraculoasă a regelui, aparțin însă țesăturii hagiografice, scrisă și transmisă mult după epoca evenimentelor.

Ce spun izvoarele: Rolul său de evanghelizator al Armeniei este atestat istoric, dar episoadele biografice detaliate provin din tradiția hagiografică armeană, redactată la un interval considerabil după epoca sa.

Canonizare: Cult vechi, anterior procedurilor formale de canonizare.

Sfânta Muceniță Gaiani

Călugăriță de neam nobil, martiră creștină în Armenia · sec. III-IV (vremea împăratului Dioclețian)
Tradiție, fără izvoare contemporane

Potrivit Sinaxarului și vieții sale hagiografice, Gaiani era o călugăriță de neam mare care a trăit pe vremea persecuției lui Dioclețian, împăratul roman ale cărui edicte de la începutul secolului al IV-lea cereau tuturor supușilor să aducă jertfă zeilor statului. Alături de Ripsimia, a fugit din calea unei căsătorii impuse și s-a refugiat în Armenia, unde regele Tiridat, aflând de ele, le-a prins și a încercat să o silească pe Ripsimia să i se supună. Refuzul acesteia a atras represalii asupra întregului grup: tradiția povestește că Gaiani a fost străpunsă, jupuită parțial și ucisă cu pietre, apoi decapitată, alături de alte peste treizeci de călugărițe și șaptezeci de bărbați creștini. Episodul e legat, în tradiția Bisericii Armene, de convertirea ulterioară a regelui Tiridat prin Sfântul Grigorie Luminătorul. Nu există alte surse independente de tradiția hagiografică pentru confirmarea detaliilor martiriului.

Ce spun izvoarele: Cunoscută exclusiv din tradiția hagiografică armeană, scrisă mult după evenimentele povestite.

Canonizare: Cult vechi, anterior procedurilor formale de canonizare.

Sfânta Muceniță Ripsimia

Călugăriță de neam nobil, martiră creștină în Armenia · sec. III-IV (vremea împăratului Dioclețian)
Tradiție, fără izvoare contemporane

Tradiția o prezintă pe Ripsimia drept o femeie de neam mare, călugăriță, care a refuzat să se supună unei căsătorii impuse, probabil legate de curtea imperială din vremea lui Dioclețian, și a fugit împreună cu Gaiani în Armenia. Regele armean Tiridat, aflând de frumusețea și de refuzul ei, a adus-o la curte și a încercat să o silească la o unire nelegitimă; potrivit Sinaxarului, ea a rezistat, iar regele nu și-a putut împlini voința. Prinsă din nou după ce a fugit, a fost supusă la torturi grele, tăierea limbii, arderea trupului, scoaterea ochilor, și a murit în urma acestor chinuri, alături de alte femei și bărbați creștini uciși în același episod. Moartea ei este legată în tradiția armeană de nebunia și apoi convertirea regelui Tiridat, moment fondator pentru creștinarea Armeniei prin Sfântul Grigorie Luminătorul. Detaliile concrete ale povestirii aparțin exclusiv hagiografiei, fără confirmare din alte tipuri de izvoare.

Ce spun izvoarele: Cunoscută exclusiv din tradiția hagiografică armeană, scrisă mult după evenimentele povestite.

Canonizare: Cult vechi, anterior procedurilor formale de canonizare.

Credințe și obiceiuri populare

Tradițiile zilei

Ritmul anului · ce se făcea în această perioadă

Răpciune: culesul viilor și încuierea pământului de Ziua Crucii

Septembrie e numit în calendarul popular răpciune sau vinimeriu, vinițel, adică luna vinului, pentru că atunci se coc și se culeg strugurii, iar în gospodării începe teascul. O zicală din Bucovina leagă începutul acestei luni de primele semne ale răcelii care vine: „în luna răpciuni cad copiii pe tăciuni”, ea fiind pusă în oglindă cu brumarul care urmează, când frigul se întețește și frunza se usucă de-a binelea.

În aceeași parte a anului cade Ziua Crucii (14 septembrie), socotită de sate un hotar al anului agricol: dacă de Sfântul Alexie, în primăvară, pământul se descuia și scotea la iveală șerpii și celelalte jivine, de Ziua Crucii se credea că pământul se încuie la loc, iar vietățile se retrag sub el pentru iarnă. Era, în mintea satului, semnul limpede că vara s-a încheiat și că trebuie începute pregătirile pentru sezonul rece.

În gospodărie, această perioadă aducea strângerea de pe câmp a ultimelor holde și culesul porumbului, munci descrise pe larg în scrierile despre agricultura tradițională, alături de treierat. Se apropia totodată și coborârea turmelor de la munte, semn al încheierii pășunatului de vară, deși obiceiurile precise legate de sâmbra oilor pentru acest interval nu apar în extrasele etnografice disponibile.

Pentru ziua exactă n-am găsit un obicei documentat; textul descrie perioada din calendarul popular în care cade ziua.

Știi o tradiție legată de ziua asta, din satul sau din familia ta? Povestește-ne.

Evenimente

Pe 30 septembrie, în istoria României

  1. 1790

    A murit Nicolae Mavrogheni, domnitor fanariot al Țării Românești. Citește →

  2. 1882

    A murit Mihail Pascaly, actor, autor dramatic și traducător român. Citește →

  3. 1916

    A murit Mihail Săulescu, poet și dramaturg român.

  4. 1932

    A murit Constantin Coandă, general și om politic român. Citește →

  5. 1952

    S-a născut Ricky Dandel, solist vocal, compozitor și prezentator român.

  6. 1964

    S-a născut Mihai Constantin, actor român de teatru, film și televiziune.

  7. 1967

    S-a născut Teodora Brody, solistă de jazz, compozitoare și textieră română.

  8. 1972

    A murit Grigore Cugler, scriitor, compozitor și diplomat român.

  9. 1975

    S-a născut Marius Urzică, gimnast și antrenor român.

  10. 1981

    S-a născut Dana Plotogea, biatlonistă din România.

  11. 1983

    S-a născut Diana Dumitrescu, actriță română.

  12. 1983

    S-a născut Andreea Mădălina Răducan, gimnastă română.

  13. 2006

    A murit András Sütő, scriitor român de etnie maghiară.

  14. 2007

    Daniel Ciobotea este întronizat arhiepiscop al Bucureștilor și patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

  15. 2007

    Rabinul Shlomo Sorin Rosen este instalat ca rabin în comunitățile evreiești din România.

  16. 2007

    A murit David Ohanesian, bariton român de etnie armeană.

  17. 2017

    A murit Iulian Vlad, general român, șef al Securității în cadrul DSS.

Evenimente

Pe 30 septembrie, în lume

  1. 1139

    Un cutremur puternic lovește Caucazul, în apropiere de Ganja, provocând, potrivit estimărilor, până la 300.000 de morți.

  2. 1342

    O armată anglo-bretonă înfrânge o forță franco-bretonă mult mai numeroasă, în prima bătălie terestră a Războiului de o Sută de Ani.

  3. 1399

    Henry Bolingbroke îl înlătură pe Richard al II-lea și se proclamă rege al Angliei sub numele de Henric al IV-lea.

  4. 1520

    Suleiman Magnificul este proclamat sultan al Imperiului Otoman. Citește →

  5. 1790

    Leopold al II-lea devine împărat al Sfântului Imperiu Roman. Citește →

  6. 1791

    Are loc la Viena premiera operei „Flautul fermecat” de Wolfgang Amadeus Mozart, cu două luni înainte de moartea compozitorului.

  7. 1846

    William Thomas Green Morton realizează prima extracție dentară fără durere, sub narcotic.

  8. 1863

    Premiera operei „Pescuitorii de perle” de Georges Bizet are loc la Théâtre-Lyrique din Paris.

  9. 1880

    Astronomul amator american Henry Draper realizează prima fotografie a Nebuloasei Orion.

  10. 1895

    Madagascar devine protectorat francez.

  11. 1935

    Are loc la Boston premiera operei „Porgy and Bess” de George Gershwin.

  12. 1938

    Germania, Italia, Marea Britanie și Franța semnează Acordul de la München, prin care Cehoslovacia trebuie să cedeze Sudetele Germaniei.

  13. 1939

    Generalul Władysław Sikorski devine primul prim-ministru al guvernului polonez în exil, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

  14. 1954

    Submarinul american USS Nautilus intră în serviciu, fiind prima navă cu propulsie nucleară din lume.

  15. 1955

    Actorul american James Dean suferă răni fatale într-un accident auto lângă Cholame, California.

  16. 1966

    Botswana, fost protectorat britanic, își câștigă independența față de Marea Britanie.

  17. 1968

    Avionul Boeing 747 este prezentat publicului pentru prima dată.

  18. 1972

    În Suedia este deschis Podul Öland, unul dintre cele mai lungi poduri din Europa.

  19. 2005

    Cotidianul danez Jyllands-Posten publică o serie de caricaturi ale profetului Mahomed, declanșând un val de proteste în lumea islamică.

  20. 2009

    Un cutremur puternic în largul Sumatrei ucide peste 1.100 de oameni și afectează peste un milion.

Întrebări frecvente

Ce s-a întâmplat pe 30 septembrie în istoria României?

Pe 30 septembrie 1790 a fost executat de otomani Nicolae Mavrogheni, domn al Țării Românești, deși studiile de specialitate dau doar luna, nu ziua. Pe 30 septembrie 1882 a murit actorul Mihail Pascaly, chiar în ziua deschiderii stagiunii la Teatrul Național. Pe 30 septembrie 1932 s-a stins generalul Constantin Coandă, prim-ministrul care a readus România în război în 1918.

Ce sfânt este pe 30 septembrie?

Calendarul ortodox român îl cinstește pe 30 septembrie pe Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul, arhiepiscopul Armeniei, socotit apostolul și întâiul ierarh al armenilor, împreună cu Sfintele Mucenițe Ripsimia și Gaiani. Formula este cea din calendarul Patriarhiei Române, publicat de agenția Basilica.

Ce s-a întâmplat pe 30 septembrie în lume?

Pe 30 septembrie 1520, Soliman Magnificul a urcat pe tronul otoman la Istanbul, nouă zile după moartea tatălui său, Selim I. Pe 30 septembrie 1790, Leopold II era ales împărat romano-german la Frankfurt pe Main; el a primit, în martie 1791, Supplex Libellus Valachorum al românilor din Transilvania.

Cine a fost Nicolae Mavrogheni?

Un domn al Țării Românești între 1786 și 1790, originar din insula Paros și fost dragoman al flotei otomane. A fortificat Bucureștii în timpul războiului austro-ruso-turc, a ridicat biserica Izvorul Tămăduirii în 1787 și a fost executat de otomani în septembrie 1790. Legenda trăsurii trase de cerbi vine din scrieri de secol XIX.

Când a reintrat România în Primul Război Mondial?

Pe 28 octombrie 1918, stil vechi, adică 10 noiembrie stil nou, prin decretul regal dat la Iași cu o zi mai devreme. Guvernul care a luat decizia era condus de generalul Constantin Coandă, mort pe 30 septembrie 1932. Armistițiul general de la Compiègne a fost semnat pe 11 noiembrie 1918.

Scrisoarea de sâmbătă

Ți-a plăcut? Primește ce e mai bun, o dată pe săptămână

Sâmbătă dimineața trimitem ce s-a publicat pe Historix, cu un rând despre ce merită citit. Fără reclame și fără senzaționalism.

Vreau și

Prin abonare primești scrisoarea săptămânală Historix pe adresa de mai sus. Îi trimitem întâi un email de confirmare, iar abonarea începe abia după ce apeși linkul din el. Te poți dezabona oricând, dintr-un clic, din orice email. Politica de confidențialitate.

Urmărește Historix

Istoria, cu dovezi, în fiecare zi pe rețeaua ta preferată.

Facebook Instagram YouTube