Sursa originală
Pe scurt
Un omoplat de oaie descoperit în 1989 la Borysthenes, pe insula Berezan, a fost publicat în 2026 ca posibil obiect de ritual. Osul, dintr-un nivel datat în secolul al VI-lea î.Hr., are gravate două păsări, iar cercetătorii Institutului de Istoria Culturii Materiale îl leagă de cultul lui Ahile, ocrotitorul așezărilor pontice.
- 01Un omoplat de oaie scos în 1989 la Borysthenes, pe insula Berezan, a fost publicat în 2026 ca posibil obiect de ritual.
- 02Osul a fost prelucrat după gătire, cu crestături pe muchie și cu două păsări gravate pe fața exterioară.
- 03Nivelul din care provine se datează, prin ceramică și stratigrafie, în secolul al VI-lea î.Hr.
- 04Autorii îl leagă de cultul lui Ahile, ocrotitorul așezărilor pontice, dar spun limpede că legătura rămâne o presupunere.
Institutul de Istoria Culturii Materiale al Academiei Ruse de Științe a anunțat pe 23 octombrie 2026 un rezultat care vine dintr-un depozit de muzeu, nu dintr-o săpătură nouă. Un omoplat de oaie, scos în 1989 la Berezan, în nord-vestul Mării Negre, are gravate pe fața exterioară două păsări și a fost prelucrat intenționat după ce carnea fusese gătită. Cercetătorii propun o explicație: un ritual de casă, prin care cineva cerea ocrotirea lui Ahile.
Ce arată obiectul
Piesa este omoplatul unei oi de aproximativ doi ani și jumătate. După ce carnea a fost desprinsă și gătită, osul a fost modificat: pe muchia lată au fost tăiate mai multe crestături, iar creasta care iese în relief a fost fasonată cu un contur ondulat. Pe suprafața exterioară, cu un instrument ascuțit, au fost zgâriate două păsări orientate spre stânga, cu linii care redau aripile strânse și penajul.
Studiul este semnat de Sergei Solovîov, cercetător la Centrul de arheologie preventivă al institutului, și de Alexei Kasparov. Amândoi sunt legați și de Muzeul Ermitaj, care a condus expediția arheologică de la Berezan. Rezultatele au apărut în revista de specialitate „Arheologhiceskie vesti”, publicată la Sankt Petersburg.
Unde și când a fost găsit
Osul a ieșit din pământ în 1989, în campania expediției de la Berezan. Insula Berezan, din Ucraina de azi, la gura limanului Dnipro-Bug, adăpostește ruinele așezării Borysthenes, cea mai veche colonie grecească de pe litoralul nordic al Mării Negre.
Datarea nu vine din laborator, ci din stratigrafie și din ceramică: nivelul din care provine piesa se așază în prima jumătate și al treilea sfert al secolului al VI-lea î.Hr. Asta înseamnă o așezare încă tânără, la câteva generații de la întemeiere, în care gospodăriile grecești își duceau viața religioasă fără temple mari de piatră.
De ce ajung cercetătorii la Ahile
Argumentul merge pe păsări. În nordul Mării Negre, Ahile nu era doar eroul din Iliada, ci un ocrotitor al așezărilor și al oamenilor din ele, cu sanctuare proprii. Tradițiile antice legate de locurile lui de cult vorbesc despre păsări ieșite din comun.
Specia gravată rămâne deschisă, și tocmai asta întărește, paradoxal, argumentul autorilor: pescăruși, obișnuiți pe insulă și puși în legătură cu sanctuarele eroului, ori corvide, în special cioara grivă, dacă te uiți la forma ciocului și la hașurile penajului. Solovîov observă că ambele citiri duc în aceeași direcție. Conturul ondulat al crestei ar putea trimite la mare.
Ce spun cercetătorii că nu se știe
Institutul formulează limita fără ocolișuri: conținutul exact al ritualului nu este cunoscut, iar legătura cu cultul lui Ahile rămâne deocamdată o presupunere. Nu s-a putut stabili nici cum era folosit obiectul, ținut în mână, atârnat sau depus. Tocmai lipsa unui context de sanctuar este motivul pentru care autorii vorbesc despre un gest privat, de gospodărie, și nu despre o practică de templu.
Rămâne și întrebarea dacă piesa este un unicat sau primul exemplar recunoscut dintr-o serie. Omoplatul de ovicaprine se păstrează bine și apare în cantități mari în resturile menajere ale oricărei așezări antice. Dacă obiceiul a existat, alte exemplare pot sta nerecunoscute în depozite, cu crestături citite până acum drept urme de tranșare.
Ce fel de așezare era Borysthenes în secolul al VI-lea î.Hr.
Colonia de pe Berezan a fost întemeiată de milesieni și a funcționat ca punct de legătură între lumea grecească și populațiile din stepa nord-pontică. În secolul al VI-lea î.Hr. așezarea era deja densă, cu locuințe, ateliere și gropi menajere din care arheologii scot, campanie după campanie, ceramică de import, unelte și cantități mari de oase de animale.
Contextul acesta explică de ce un obiect atât de modest poate conta. Religia orașelor grecești de la marginea lumii cunoscute nu se vede numai în temple și în inscripții. Se vede și în obiecte de gospodărie refolosite, pe care cineva a zgâriat un semn.
De ce osul gravat este greu de interpretat
Omoplatul de animal este, în arheologie, un obiect cu mai multe vieți posibile. A fost folosit ca spatulă, ca suport pentru răzuit piei, ca jeton de joc, ca material pentru ace și, în unele culturi, la ghicit. Crestăturile de pe muchie pot însemna numărătoare, pot fi urme de folosire sau pot fi decor.
Din cauza asta, gravura cu cele două păsări este elementul care cântărește cel mai greu: o reprezentare figurativă pe un os de bucătărie nu se explică prin funcție practică. Autorii pleacă de la ea, nu de la crestături, și rămân la o propunere, nu la o demonstrație.
- Obiectul: omoplat de oaie de circa doi ani și jumătate, prelucrat după gătire
- Decorul: două păsări gravate, orientate spre stânga, și o creastă cu contur ondulat
- Locul: Borysthenes, insula Berezan, nord-vestul Mării Negre
- Anul descoperirii: 1989, expediția Muzeului Ermitaj
- Datarea nivelului: prima jumătate și al treilea sfert al secolului al VI-lea î.Hr.
Surse
- Institutul de Istoria Culturii Materiale al Academiei Ruse de Științe, comunicat din 23 octombrie 2026, https://www.archeo.ru/institute/news/uchenyie-iimk-ran-svyazali-risunok-na-drevne-708ce
✓ Ce știm sigur
- Osul este omoplatul unei oi de circa doi ani și jumătate și a fost modificat intenționat după ce carnea a fost gătită.
- Pe fața exterioară sunt gravate două păsări orientate spre stânga, cu aripile strânse.
- Piesa a fost descoperită în 1989, în săpăturile expediției de la Berezan a Muzeului Ermitaj.
- Nivelul arheologic este datat în prima jumătate și al treilea sfert al secolului al VI-lea î.Hr.
? Ce rămâne neclar
- Ce fel de păsări sunt gravate: pescăruși sau corvide, cele două variante avansate de autori.
- Cum era folosit obiectul și care era conținutul ritualului; institutul spune că nu s-a putut stabili.
- Dacă legătura cu Ahile este singura explicație posibilă; autorii o dau ca presupunere, nu ca rezultat.
- Dacă piesa este un unicat sau primul exemplar recunoscut dintr-o serie mai mare.
Contextul românesc
Borysthenes și Histria sunt amândouă colonii milesiene din nord-vestul Pontului, întemeiate la câteva decenii distanță, Histria în secolul al VII-lea î.Hr. Cultul lui Ahile acoperă tot acest spațiu: Arrian, în „Periplul Pontului Euxin”, descrie un templu al eroului pe insula Leuke, adică Insula Șerpilor, aflată în fața gurilor Dunării, la mai puțin de 50 de kilometri de litoralul dobrogean. Pentru cititorul român, piesa de la Berezan arată cum se putea face religie de zi cu zi, în gospodărie, în orașele grecești de la noi, la Histria sau la Tomis, în aceleași secole. Un obiect de os gravat echivalent, publicat dintr-un sit dobrogean, nu ne este cunoscut.
Întrebări frecvente
Ce este, de fapt, obiectul de la Berezan?
Omoplatul unei oi de aproximativ doi ani și jumătate, prelucrat intenționat după ce carnea fusese gătită. Pe muchia lată are crestături, creasta a fost fasonată cu un contur ondulat, iar pe fața exterioară sunt gravate cu un instrument ascuțit două păsări orientate spre stânga.
Unde se afla Borysthenes?
Pe insula Berezan, în Ucraina de azi, la gura limanului Dnipro-Bug, în nord-vestul Mării Negre. Este cea mai veche colonie grecească de pe litoralul nordic al Pontului Euxin, iar săpăturile de acolo au fost conduse de expediția Muzeului Ermitaj din Sankt Petersburg.
De ce cred cercetătorii că obiectul are legătură cu Ahile?
Pentru că în nordul Mării Negre Ahile era cinstit ca ocrotitor al așezărilor, iar tradițiile legate de sanctuarele lui vorbesc despre păsări ieșite din comun. Atât pescărușii, cât și corvidele, cele două identificări posibile ale păsărilor gravate, apar în aceste tradiții.
Cât de sigură este interpretarea?
Institutul spune explicit că legătura cu cultul lui Ahile rămâne deocamdată o presupunere și că nu s-a putut stabili cum era folosit obiectul. Conținutul exact al ritualului nu este cunoscut, iar specia păsărilor gravate nu a putut fi determinată.
Exista un cult al lui Ahile și în dreptul gurilor Dunării?
Da. Arrian, în „Periplul Pontului Euxin”, descrie un templu al lui Ahile pe insula Leuke, identificată cu Insula Șerpilor, aflată în fața gurilor Dunării. Cultul eroului este atestat pe larg în orașele grecești de pe coasta nord-vestică a Mării Negre.
Acest articol este o adaptare în limba română, cu context suplimentar. Informațiile științifice aparțin autorilor sursei originale. Cum lucrăm la Radar
Povestea întreagă a lui Dracula, pe izvoare
Cartea urmărește drumul de la Vlad Țepeș, domnul din documente, la contele din roman, cu izvoarele puse cap la cap. O primești întreagă, în PDF, dacă te abonezi la scrisoarea de sâmbătă, sau o cumperi de pe Amazon.
Linkul către Amazon este link de afiliat: dacă cumperi prin el, Historix primește un comision mic, fără niciun cost în plus pentru tine.
Ți-a plăcut? Primește ce e mai bun, o dată pe săptămână
Sâmbătă dimineața trimitem ce s-a publicat pe Historix, cu un rând despre ce merită citit. Fără reclame și fără senzaționalism.
Laurențiu Dicu
Fondator, editor, pasionat de istorie
Vezi pagina autorului →
