Sari la conținut
HISTORIX.RO
Ziua în istorie

25 septembrie

Ziua aduce în calendarul istoric al României bătălia de la Nicopole din 1396, una dintre marile confruntări ale cruciadei târzii, la care a luptat și o oaste sub Mircea cel Bătrân. În calendarul bisericesc, ziua este închinată Sfântului Serghie de Radonej, ocrotitorul monahismului rusesc, alături de Cuvioasa Eufrosina și Sfântul Mucenic Pafnutie Egipteanul.

Calendarul ortodox

Sinaxar

Sfinții pomeniți în această zi, așezați în istoria lor.

Cum citim Sinaxarul: viețile sfinților au fost scrise pentru credincioși, de multe ori la mult timp după evenimente, și păstrează felul de a povesti al vremii lor. Aici le punem în contextul istoric: cine a fost fiecare, unde și când a trăit, de ce a fost persecutat sau cinstit și când a fost trecut în rândul sfinților. Spunem deschis ce se sprijină pe documente și ce ne-a rămas doar prin tradiție.

Sfântul Cuvios Serghie de la Radonej

Egumen și întemeietor de mănăstire în Rusia medievală, socotit ocrotitor al Rusiei · secolul al XIV-lea (n. 1313, conform Sinaxarului)
Parțial documentat

A trăit în cnezatele rusești din secolul al XIV-lea, într-o vreme marcată de dominația Hoardei de Aur asupra teritoriilor rusești. Conform Sinaxarului, s-a născut la Rostov în 1313, fiul lui Chiril și Maria, fiind botezat Bartolomeu. A întemeiat, împreună cu frații și ucenicii săi, o obște monahală lângă Radonej, care avea să devină una dintre cele mai importante mănăstiri din Rusia. Sinaxarul povestește episoade minunate din copilăria sa, strigătul din pântecele mamei în biserică sau întâlnirea cu un călugăr care i-ar fi dăruit înțelegerea cărții, acestea țin de limbajul hagiografic și nu pot fi verificate istoric. Ce se poate reține din datele istorice este calitatea lui de egumen și întemeietor de mănăstire, figură centrală a monahismului rus medieval; biografia sa detaliată provine însă din vieți scrise de ucenici, la un interval de timp față de evenimente.

Ce spun izvoarele: Este o figură istorică atestată ca întemeietor de mănăstire, dar biografia amănunțită provine din texte hagiografice scrise de discipoli, la o oarecare distanță în timp de evenimentele povestite.

Canonizare: Data canonizării nu apare în sursele consultate.

Sfânta Cuvioasă Eufrosina

Ascetă din Egiptul roman-bizantin timpuriu, cunoscută din tradiție ca s-a deghizat în bărbat pentru a intra într-o mănăstire · secolul al V-lea (pe vremea împăratului Teodosie cel Mic)
Tradiție, fără izvoare contemporane

Sinaxarul o plasează la Alexandria, în Egiptul provincial al Imperiului Roman de Răsărit, pe vremea împăratului Teodosie cel Mic (secolul al V-lea), ca fiică a unui om bogat pe nume Pafnutie. Potrivit tradiției bisericești, a fugit de acasă îmbrăcată bărbătește, sub numele Smarald, pentru a intra într-o mănăstire de călugări, unde a viețuit nerecunoscută timp de 38 de ani, până la moartea sa. Abia atunci, spune Sinaxarul, tatăl ei, ajuns și el călugăr la aceeași mănăstire, fără să știe cine e, a aflat adevărata identitate a fiicei sale. Povestea travestiului și a recunoașterii pe patul de moarte este un motiv hagiografic frecvent în literatura ascetică bizantină și nu poate fi confirmată prin alte izvoare independente. Este cinstită de Biserică drept model de renunțare la lume și de nevoință monahală.

Ce spun izvoarele: Este cunoscută exclusiv din Sinaxar și din viața ei hagiografică; nu există atestări istorice independente ale persoanei sau ale evenimentelor povestite.

Canonizare: Cult vechi, anterior procedurilor formale de canonizare.

Sfântul Cuvios Pafnutie Egipteanul

Pustnic și martir din Egiptul roman, ucis în timpul Marii Persecuții a lui Dioclețian · sfârșitul secolului al III-lea, începutul secolului al IV-lea (persecuția lui Dioclețian, 284-305)
Tradiție, fără izvoare contemporane

A trăit ca pustnic în Egiptul roman, în perioada persecuției anticreștine a împăratului Dioclețian (284-305), una dintre cele mai dure persecuții din istoria Bisericii vechi. Potrivit Sinaxarului, guvernatorul provinciei, pe nume Adrian, a poruncit aducerea lui pentru a fi judecat ca fiind creștin, iar Pafnutie s-a înfățișat el însuși autorităților pentru a-și mărturisi credința, refuzând probabil să aducă jertfă zeilor statului, cum cereau edictele imperiale. Tradiția povestește că doi soldați însărcinați să-l tortureze s-au convertit la creștinism și au fost decapitați, iar alți patruzeci de deținuți convertiți de el ar fi fost arși de vii; în final ar fi fost răstignit pe un smochin, din ordinul lui Dioclețian însuși. Cifra de 546 de martiri asociați lui, transmisă de Sinaxar, ține de limbajul hagiografic și nu de un document istoric verificabil. Contextul persecuției lui Dioclețian este atestat istoric, dar detaliile concrete ale martiriului sfântului provin exclusiv din texte de evlavie scrise ulterior.

Ce spun izvoarele: Persecuția lui Dioclețian este un fapt istoric atestat, dar episoadele concrete ale martiriului sfântului sunt cunoscute doar din textul hagiografic al Sinaxarului.

Canonizare: Cult vechi, anterior procedurilor formale de canonizare.

Credințe și obiceiuri populare

Tradițiile zilei

Ritmul anului · ce se făcea în această perioadă

Răpciune (vinimeriu): culesul viilor și încuierea pământului de Ziua Crucii

Septembrie este numit în calendarul popular Răpciune sau Răpciuni, dar și vinimeriu sau vinițel, adică „luna vinului”, nume care arată că activitatea centrală a acestei perioade era culesul viilor și facerea vinului nou. O zicală din Muntenia, păstrată de Simion Florea Marian, spune: „În luna răpciuni cad copiii pe tăciuni”, imagine care sugerează nopțile tot mai lungi și mai reci, când copiii stăteau strânși pe lângă vatră, semn că vara se încheiase de-a binelea.

În această parte a anului cade și Ziua Crucii, prag important al calendarului popular: se credea că, așa cum Sfântul Alexie „descuie” pământul primăvara și dă drumul jigăniilor (șerpi, șopârle, insecte) la suprafață, tot așa de Ziua Crucii pământul se „încuie” din nou, iar aceste vietăți se retrag sub pământ pentru iarnă. Momentul marca, simbolic, trecerea de la anotimpul cald spre frig și îndemna gospodarii să grăbească strânsul roadelor.

În satul tradițional, Răpciune însemna, pe lângă cules și stors de must, terminarea muncilor de câmp rămase din vară, pregătirea proviziilor pentru iarnă și, în zonele de munte, apropierea vremii de coborâre a turmelor de la păscut. Vremea acestei luni era urmărită cu atenție, întrucât felul cum se arăta cerul la sărbătorile-reper din preajmă era socotit un semn pentru vremea din lunile următoare.

Pentru ziua exactă n-am găsit un obicei documentat; textul descrie perioada din calendarul popular în care cade ziua.

Evenimente

Pe 25 septembrie, în istoria României

  1. 1396

    Bătălia de la Nicopole: sultanul Baiazid I Fulgerul înfrânge armata cruciată; de partea cruciaților a luptat un corp de oaste sub Mircea cel Bătrân.

  2. 1559

    Moare Mircea Ciobanul, domnitorul Țării Românești; îi va succeda fiul său cel mare, Petru cel Tânăr, în vârstă de 13 ani.

  3. 1872

    Se inaugurează Gara de Nord din București, odată cu deschiderea primei linii de cale ferată București-Ploiești.

  4. 1875

    S-a născut Marta Trancu-Rainer, prima femeie chirurg din România.

  5. 1880

    S-a născut Gheorghe Macovei, geolog român și academician.

  6. 1881

    S-a născut Panait Cerna, poet român.

  7. 1913

    S-a născut Maria Tănase, una dintre cele mai importante interprete de muzică populară românească.

  8. 1937

    A murit Abram Grinștein, deputat în Sfatul Țării, participant la formarea RASSM și organizator al atentatului din Senatul României din 1920.

  9. 1946

    S-a născut Dan Voiculescu, om politic și de afaceri român.

  10. 1948

    S-a născut Ștefan Birtalan, handbalist român.

  11. 1991

    Mineriada din 1991: minerii din Valea Jiului, conduși de Miron Cozma, ajung la Gara Băneasa; acesta îi cere lui Ion Iliescu demiterea premierului Petre Roman.

  12. 2009

    Vladimir Filat devine cel de-al optulea prim-ministru al Republicii Moldova.

  13. 2021

    A murit Alexandru Sassu, politician român.

  14. 2024

    A murit Sever Mureșan, sportiv și om de afaceri român.

Evenimente

Pe 25 septembrie, în lume

  1. 1066

    Harold Godwinson îl învinge pe Harald al III-lea al Norvegiei la Stamford Bridge, punând capăt ultimei invazii vikinge a Angliei.

  2. 1513

    Exploratorul spaniol Vasco Núñez de Balboa ajunge pe coasta Oceanului Pacific.

  3. 1555

    Dieta imperială adoptă Pacea Religioasă de la Augsburg, care garantează libertate religioasă și drept de proprietate pentru luterani.

  4. 1572

    Rudolf al II-lea este încoronat rege al Ungariei și Croației.

  5. 1775

    Ethan Allen încearcă, fără succes, să cucerească Montrealul în cadrul Războiului de Independență american.

  6. 1789

    Congresul Statelor Unite adoptă douăsprezece amendamente constituționale, zece dintre ele devenind Declarația Drepturilor (Bill of Rights).

  7. 1890

    Este înființat Parcul Național Sequoia din California, pentru protejarea arborilor giganți de sequoia.

  8. 1944

    Se încheie Operațiunea Market Garden din Al Doilea Război Mondial, eșec pentru Aliați în încercarea de a cuceri poduri peste râurile din Olanda ocupată.

  9. 1950

    Trupele Națiunilor Unite ocupă Seulul, la trei luni de la începutul Războiului din Coreea.

  10. 1957

    Central High School din Little Rock, Arkansas, este integrat rasial cu ajutorul trupelor armatei americane.

  11. 1962

    Se proclamă Republica Democrată Algeria, cu Ferhat Abbas ales președinte al guvernului provizoriu.

  12. 1962

    Începe Războiul Civil din Yemenul de Nord, după ce Abdullah al-Sallal îl detronează pe imamul al-Badr și proclamă republica.

  13. 1972

    Norvegienii resping printr-un referendum aderarea țării la Comunitatea Economică Europeană.

  14. 1976

    Se înființează la Dublin formația rock U2.

  15. 1981

    Sandra Day O'Connor devine prima femeie judecător la Curtea Supremă a Statelor Unite.

  16. 2005

    Pilotul spaniol Fernando Alonso devine cel mai tânăr campion mondial de Formula 1 din istorie.