Pe 21 noiembrie, Biserica Ortodoxă Română prăznuiește Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, numită în popor Vovidenia sau Ovedenia, cu dezlegare la pește. În istoria românilor, la 21 noiembrie 1615 Alexandru Movilă l-a învins pe Ștefan Tomșa la Tătăreni și a luat domnia Moldovei, iar în 1740 a început ridicarea monumentului Sfintei Treimi din Timișoara. În 2002, România a fost invitată să înceapă negocierile de aderare la NATO.
Sinaxar
Sfinții pomeniți în această zi, așezați în istoria lor.
Cum citim Sinaxarul: viețile sfinților au fost scrise pentru credincioși, de multe ori la mult timp după evenimente, și păstrează felul de a povesti al vremii lor. Aici le punem în contextul istoric: cine a fost fiecare, unde și când a trăit, de ce a fost persecutat sau cinstit și când a fost trecut în rândul sfinților. Spunem deschis ce se sprijină pe documente și ce ne-a rămas doar prin tradiție.
Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (Vovidenia)
Parțial documentatPraznicul nu repovestește un fapt din Evanghelii, ci unul din Protoevanghelia lui Iacob, scriere apocrifă din veacul al II-lea: Ioachim și Ana, rămași mult timp fără copii, făgăduiesc că îl vor dărui templului pe cel ce li se va naște, iar la trei ani o duc pe Maria la Ierusalim. Cadrul în care este așezat episodul se poate însă verifica. Templul din Ierusalim era clădirea refăcută din temelii de Irod cel Mare începând din anii 20-19 înainte de Hristos, iar Sfânta Sfintelor era încăperea în care, după Legea veche, intra o singură dată pe an numai arhiereul. Chiar textul sinaxarului de la Patriarhia Română spune limpede lucrul acesta și arată că ducerea copilei acolo a fost o abatere de la rânduială, făcută, în cuvintele lui, „din insuflarea lui Dumnezeu”. Cu alte cuvinte, amănuntul cel mai greu de primit nu este dat de izvor ca practică obișnuită a templului, ci ca semn. Același sinaxar amintește că, de la robia babiloniană, chivotul Legii nu se mai afla în Sfânta Sfintelor, gol pe care tâlcuirea îl umple cu Fecioara. În spațiul românesc praznicul a intrat cu numele lui slavon, vovedenie, care înseamnă aducere înăuntru, de unde formele Vovidenia, Ovidenia și Ovedenia.
Ce spun izvoarele: Persoana Maicii Domnului este atestată în Evangheliile canonice. Episodul prăznuit la 21 noiembrie nu apare însă în niciuna dintre cele patru Evanghelii: singurul izvor narativ al lui este Protoevanghelia lui Iacob, scriere apocrifă din veacul al II-lea, de unde vin și numele părinților, Ioachim și Ana, și făgăduința lor. Biserica însăși îl așază în Tradiție, nu în Scriptură, iar sinaxarul Patriarhiei se sprijină pentru amănuntele vieții la templu pe un text al Fericitului Ieronim. Data la care a fost instituit praznicul nu apare în sursele consultate.
Canonizare: Nu este vorba de o canonizare, ci de un praznic. Numele de Născătoare de Dumnezeu, pe care se sprijină cinstirea, a fost întărit la Sinodul al III-lea Ecumenic, de la Efes, din anul 431.
Tradițiile zilei
Pe 21 noiembrie culegerile clasice consemnează obiceiuri pe ziua exactă, și destul de multe. Ziua este, în primul rând, o zi a luminii date de pomană pentru morți, mai ales pentru cei care au murit fără lumânare, și o zi a apei și a ochilor. Pe lângă aceasta, 21 noiembrie închide rândul Filipilor de toamnă, ținuți pentru lupi.
Lumânarea dată de pomană pentru cei morți fără lumină
Obiceiul cel mai bine consemnat al zilei. „Ovidenia e numai pentru lumini. În ziua de Ovidenie, se dă pe la casă de pomană lumânări cu colac, lumânarea aprinsă; căci atunci de dai, vezi pe ceea lume”, a cules Elena Niculiță-Voronca de la Tinca Dumitriu, din Botoșani. Pomana se dă și pentru sine, pentru vederea de după moarte. Celor înecați și celor care au murit fără lumânare le este întuneric pe lumea cealaltă, iar lumânarea de Ovidenie ține locul celei pe care nu au avut-o: se măsoară feștila cât ușa, se face un toiag ca la mort și se dă cu un colac și cu o ulcică de apă. La Roșa, cine nu avea lumânare arunca dimineața un vreasc în cuptor, fără să-l aprindă, și acela ținea locul luminii.
Apa priveghiată peste noapte
În satele românești de pe lângă Cernăuți se punea seara, spre Ovidenie, apă într-o strachină, de care se lipea o lumânare, și se priveghea toată noaptea, cu o sută de metanii seara, o sută la miezul nopții și o sută în zori; a doua zi se spăla cu ea. Apa dată de pomană în ziua aceea, cu un colac și o lumânare, se punea anume în ulcică de lut, nu în cofăiel, ca să nu pocnească cercurile și să nu se verse apa. Antoaneta Olteanu numără Ovidenia, în Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei, între zilele de Moși la care se împărțeau vase cu apă.
Ziua ochilor și a vederii
„Ovidenia se ține pentru ochi, că ce-i ca vederile?”, s-a cules la Corovia și la Mahala. La Ropcea se sfințea în ziua aceea un fuior, bun apoi de spălat ochii cu el și cu apă, la trebuință. Tot aici se vede și tâlcuirea populară a numelui, pe care Voronca o înregistrează la Corovia în vorbele Pachinei Fidircie: „Ovidenia e mare zi, că de Ovidenie s-a vădit lumea; de Blagoviștenii numai s-a blagoslovit”.
Filipul cel șchiop, ziua cu care se închid Filipii de toamnă
Pentru 21 noiembrie există o însemnare care numește ziua pe nume. Într-un răspuns cules de Grigore Tocilescu și tipărit în 1884, pe care Simion Florea Marian îl dă în note, se spune: „De la 10 noiembre țin Filipii șapte: trei înainte de lăsatul de sec și patru în post. La 21 noiembre, în ziua Intrării în biserică, zic că-i Filipul cel șchiop”. Un alt răspuns, din comuna Rîjlețu-Vieroși, județul Olt, cules pentru chestionarul lui Nicolae Densușianu, dă Filipii „de la 15-21 novembre”. În zilele Filipilor nu se cosea, nu se dădea cu împrumut, nu se ducea la moară, nu se dădea foc vecinilor și nu se mătura în casă, fiindcă era rău de lupi.
Ungerea gurii cuptorului, împotriva lupilor și a vorbelor rele
„În ziua de Ovidenie, să ungi ușa și gura cuptiorului cu lut, amestecat cu piatră, și să zici: «Eu nu ung ușa sau gura cuptoriului, da ung gura dușmanilor»; și tot anul nu te va vorbi nime de rău”, a spus Ana Darie, din Broscăuți. La Mihalcea, Domnica Culincu a dat aceeași practică îndreptată împotriva fiarelor: se lua lut, piatră și cremene și se încremeneau gurile dușmanilor și ale jigăniilor, ca să nu se apropie de vite și de păsări nici uliul, nici lupul, nici vulpea. Voronca arată că ungerea se făcea la fel de Filipi și de Ovidenie, iar gunoiul nu se dădea afară din casă în ziua aceea.
Usturoiul de la ferestre și începutul farmecelor
„Spre Ovidenie, să ungi cu usturoi ferestele, uși și locul unde te culci, că de Ovidenie încep fărmăcătoarele farmecele lor”, s-a cules la Broscăuți. La Șcheia se spunea să nu dormi toată noaptea spre Ovidenie, să arzi lumină și să nu stingi focul, pentru că atunci se deschide cerul și vorbesc vitele, credință care în alte părți este legată de noaptea Crăciunului.
Hotarul dintre iarnă și vară și opreliștea de la spălatul cămășilor
„De Ovidenie, se întâlnește iarna cu vara; întră iarna în vară”, s-a cules ca credință răspândită, cu socoteala că lunile de iarnă merg una cu cele de vară. De la ziua aceasta pornea și o opreliște lungă: „De la Ovidenie până la Sf. Gheorghe, nu se bat cu maiul cămeșile, pentru cei înecați; că Maica Domnului nu-i poate scoate cu volocul ce-l face din fuiorul de la Bobotează”, a spus Dochița Hurghiș, din Mahala.
Numele popular al zilei nu vine de la „a vedea”, deși aproape tot ce s-a cules pe 21 noiembrie se leagă de lumină, de ochi și de vedere. Praznicul a intrat la români cu numele lui slavon, vovedenie, care înseamnă aducere înăuntru, adică chiar intrarea în biserică pe care o sărbătorește ziua; Patriarhia Română dă forma Vovidenia, iar Simion Florea Marian, în lista sărbătorilor populare, o trece sub forma Ovedenia. Prin căderea silabei de la început s-a ajuns la Ovidenie și Ovedenia, iar forma scurtă a fost apropiată în vorbire de familia lui „a vedea” și „a se vădi”. Culegerile arată apropierea pe viu: la Corovia, Pachina Fidircie îi spune lui Voronca că „de Ovidenie s-a vădit lumea”, iar la Mahala ziua se ține „pentru ochi”. Așa se explică de ce pe un praznic al aducerii la templu s-au strâns lumânarea dată pentru vederea morților, apa de spălat ochii și fuiorul sfințit: nu dintr-o rânduială bisericească, fiindcă în cărțile de slujbă ele nu stau, ci dintr-un nume auzit pe jumătate.
- Culegere etnograficăSimion Florea Marian, Sărbătorile la români, vol. I, ediție scanată integral ↗
- Culegere etnograficăElena Niculiță-Voronca, Datinele și credințele poporului român, vol. I ↗
- Culegere etnograficăElena Niculiță-Voronca, Datinele și credințele poporului român, vol. II ↗
- StudiuAntoaneta Olteanu, Ofrande rituale la popoarele balcanice, Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei, X, 2010 ↗
Postul Crăciunului și capătul Filipilor de toamnă
21 noiembrie cade în postul Crăciunului, care începe la 15 noiembrie și ține până în ajunul praznicului, și este una dintre zilele în care calendarul Patriarhiei Române însemnează dezlegare la pește, semn al rangului sărbătorii. În calendarul popular, ziua închide rândul Filipilor de toamnă, ținuți pentru lupi de la 10 noiembrie, după răspunsul cules de Tocilescu, sau de la 15 noiembrie, după cel cules pentru Densușianu. Următoarea oprire mare a aceluiași șir este Sfântul Andrei, la 30 noiembrie, pe care Marian îl dă serbat anume „pentru lupi și strigoi”. Răstimpul de dulce al cișlegilor de toamnă s-a încheiat la 15 noiembrie, iar cu el s-a închis și vremea nunților.
Știi o tradiție legată de ziua asta, din satul sau din familia ta? Povestește-ne.
Pe 21 noiembrie, în istoria României
-
1570
A murit Ruxandra Lăpușneanu, fiica domnului Petru Rareș, soția lui Alexandru Lăpușneanu și mama lui Bogdan Lăpușneanu, ultimul domn al Moldovei din această ramură.
-
1615
La Tătăreni, Alexandru Movilă, fiul lui Ieremia Movilă, sprijinit de nobilii poloni Mihai Wiśniowiecki și Samuel Korecki, l-a învins pe Ștefan Tomșa al II-lea și a fost așezat domn al Moldovei. Cercetarea de la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași dă faptele de la Tătăreni la 21 noiembrie 1615; domnia s-a sfârșit după lupta de la Drăgșani, din august 1616, când Alexandru și mama lui, Elisabeta, au fost luați în captivitate.
-
1740
A început ridicarea monumentului Sfintei Treimi din Timișoara, înălțat în amintirea epidemiei de ciumă care lovise Banatul în anii dinainte.
-
1784
Împăratul Iosif al II-lea a poruncit reprimarea răscoalei conduse de Horea, Cloșca și Crișan, pornită în Transilvania la începutul lui noiembrie.
-
1880
Printr-un act semnat la Sigmaringen, principele Ferdinand de Hohenzollern, nepot de frate al lui Carol I, a fost desemnat moștenitor al coroanei României.
-
1887
A murit la București Petre Ispirescu, culegătorul și tipograful care a dat la lumină „Legende sau basmele românilor”.
-
1895
S-a născut tenorul Traian Grozăvescu, una dintre cele mai scurte mari cariere ale operei românești, încheiată în 1927.
-
1918
S-a născut preotul Constantin Galeriu, vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor și unul dintre predicatorii cunoscuți ai Bisericii Ortodoxe Române, trecut prin închisorile comuniste.
-
1923
S-a născut Nicolae Corneanu, viitorul mitropolit al Banatului.
-
1933
Ion Mihalache a devenit președinte al Partidului Național Țărănesc, după demisia lui Alexandru Vaida-Voevod. Arestat în 1947, a murit în detenție, în 1963.
-
1944
Armatele române au dus lupte grele în nordul Ungariei, pentru cucerirea munților Bükk.
-
1966
Banca Națională a pus în circulație noua bancnotă de un leu, cu denumirea de Republica Socialistă România.
-
2002
La summitul de la Praga, România a fost invitată, împreună cu Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia, să înceapă negocierile de aderare la NATO. Declarația summitului vorbește anume despre începerea convorbirilor de aderare, nu despre primirea în alianță, care s-a petrecut la 29 martie 2004.
-
2006
A murit preotul Gheorghe Calciu-Dumitreasa, deținut politic și disident în anii regimului comunist.
Pe 21 noiembrie, în lume
-
1555
A murit Georgius Agricola, învățatul german socotit întemeietorul mineralogiei, autorul tratatului „De re metallica”.
-
1694
S-a născut la Paris François-Marie Arouet, scriitorul și filosoful cunoscut sub numele Voltaire.
-
1783
La Paris, Jean-François Pilâtre de Rozier și marchizul François Laurent d'Arlandes au făcut primul zbor liber al unui om cu balonul cu aer cald, un drum de aproape 9 kilometri, în vreo 25 de minute.
-
1789
Carolina de Nord a ratificat Constituția și a devenit al doisprezecelea stat al Statelor Unite.
-
1877
Thomas Edison a anunțat public fonograful, mașina care putea să înregistreze și să redea sunetul.
-
1916
Vasul-spital Britannic, vasul-soră al Titanicului, s-a scufundat în Marea Egee după ce a lovit o mină; au murit treizeci de oameni.
-
1916
A murit, după șaizeci și opt de ani de domnie, împăratul Franz Joseph al Austriei; i-a urmat la tron Carol, strănepotul lui.
-
1920
Duminica însângerată de la Dublin, în războiul de independență irlandez: forțele britanice au deschis focul pe stadionul Croke Park, unde au murit paisprezece oameni.
-
1922
Rebecca Latimer Felton, din Georgia, a depus jurământul ca prima femeie senator a Statelor Unite, la optzeci și șapte de ani; a rămas în funcție o singură zi.
-
1947
Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat Convenția privind privilegiile și imunitățile instituțiilor specializate.
-
1970
A murit fizicianul indian Chandrasekhara Venkata Raman, laureat al Premiului Nobel pentru efectul de împrăștiere a luminii care îi poartă numele.
-
1995
La baza aeriană de la Dayton, în Ohio, a fost încheiat acordul de pace pentru Bosnia, parafat de Alija Izetbegović, Franjo Tuđman și Slobodan Milošević; semnarea solemnă a urmat la Paris, la 14 decembrie.
-
2000
A murit Emil Zátopek, atletul cehoslovac care câștigase la Helsinki, în 1952, trei curse de fond la aceeași olimpiadă.
Întrebări frecvente
Ce sfinți sunt pe 21 noiembrie?
Calendarul Patriarhiei Române nu pune pe 21 noiembrie nicio pomenire de sfânt, fiindcă ziua este luată întreagă de un praznic împărătesc: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, numită în popor Vovidenia sau Ovedenia. Este însemnată cu cruce roșie și cu dezlegare la pește. Praznicul are o singură zi de înainte-prăznuire, la 20 noiembrie, când se pomenesc Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul, Sfântul Mucenic Dasie și Sfântul Ierarh Proclu al Constantinopolului.
Ce s-a întâmplat pe 21 noiembrie în istoria României?
La 21 noiembrie 1615, la Tătăreni, Alexandru Movilă l-a învins cu sprijin polon pe Ștefan Tomșa al II-lea și a fost așezat pe tronul Moldovei, domnie sfârșită în captivitate. În 1740 a început ridicarea monumentului Sfintei Treimi din Timișoara, în amintirea ciumei din Banat, iar în 1784 Iosif al II-lea a poruncit reprimarea răscoalei lui Horea. În 2002, la Praga, România a fost chemată să înceapă negocierile de aderare la NATO.
Ce obiceiuri se țin pe 21 noiembrie?
Ziua este, în culegerile clasice, o zi a luminii date pentru morți. Se dau de pomană lumânări aprinse cu colac, mai ales pentru cei înecați și pentru cei care au murit fără lumânare, cărora lumânarea de Ovidenie ține locul celei pe care nu au avut-o. Se dă și apă, anume în ulcică de lut, și se priveghează peste noapte o strachină cu apă, bună apoi de spălat ochii. Se unge gura cuptorului cu lut și piatră, împotriva lupilor și a vorbelor rele.
Se țin Filipii pe 21 noiembrie?
Da, și 21 noiembrie este chiar ziua cu care se închide rândul lor de toamnă. Un răspuns cules de Grigore Tocilescu și tipărit în 1884, pe care Marian îl dă în note, spune: „La 21 noiembre, în ziua Intrării în biserică, zic că-i Filipul cel șchiop”. Alt răspuns, din județul Olt, cules pentru chestionarul lui Nicolae Densușianu, dă Filipii de la 15 la 21 noiembrie. Sunt zile ținute pentru lupi, în care nu se cosea, nu se împrumuta și nu se mătura.
De ce se spune Ovidenia și ce legătură are ziua cu ochii?
Numele nu vine de la „a vedea”. Praznicul a intrat la români cu numele slavon vovedenie, care înseamnă aducere înăuntru, adică chiar intrarea în biserică pe care o sărbătorește ziua; de aici Vovidenia, iar prin căderea silabei de la început, Ovidenia și Ovedenia. Forma scurtă a fost apropiată în vorbire de „a vedea” și de „a se vădi”, și așa s-au strâns pe ziua aceasta lumânarea dată pentru vederea morților, apa de spălat ochii și fuiorul sfințit.
Ți-a plăcut? Primește ce e mai bun, o dată pe săptămână
Sâmbătă dimineața trimitem ce s-a publicat pe Historix, cu un rând despre ce merită citit. Fără reclame și fără senzaționalism. Vezi ce conține scrisoarea.