Săpături, situri și descoperiri.
Studiul unui mormânt săpat în stâncă în vestul Turciei a apărut pe 22 octombrie în revista „Cedrus”. Camera are trei paturi de piatră, un drum de acces în trepte și o manta de pământ ținută de un zid de sprijin.
Un detector de metale a dat semnal la ultima trecere peste o fundație de casă din epoca migrațiilor, pe poligonul de la Tofta. Au ieșit 45 de denari romani și un inel de aur, depuși în jurul anului 450.
Cinci șanțuri de sondaj au confirmat în septembrie un fort auxiliar roman în nordul Pembrokeshire. Descoperitorul îl leagă de tabăra împăratului Magnus Maximus din legenda galeză, dar pe dealul din poveste nu se vede nimic.
Raportul preliminar despre un coif celtic de bronz găsit pe Łysa Góra, în nordul Mazoviei, a apărut în revista Muzeului Arheologic de Stat din Varșovia. Piesa este de tip Berru și a ieșit dintr-o groapă plină de cărbune.
Un omoplat de oaie scos în 1989 din săpăturile de pe insula Berezan a fost publicat acum ca posibil obiect de ritual. Pe el sunt gravate două păsări, iar cercetătorii îl leagă de cultul lui Ahile.
Din cele trei morminte prezentate la Saqqara pe 30 octombrie 2026, doar unul este nou. Iar numărul regilor pe care i-a servit Ptahshepses diferă de la o sursă la alta.
Vasul numit bateria din Bagdad există, iar replicile lui produc curent. Din dosar lipsesc însă orice obiect antic galvanizat și orice conductor. Ce spun publicațiile de specialitate.
O cărămidă de lut nearsă de circa 4.000 de ani, călcată de un câine înainte să se usuce, a fost recuperată dintr-o clădire arsă în provincia Kütahya. Ce spun publicațiile despre sit.
Prospecțiunea geofizică a scos la iveală un oraș roman de 25 până la 30 de hectare în Austria Inferioară, cu amfiteatru pentru 8.000 de oameni. Identificarea cu Claudivium rămâne o ipoteză.
Cel puțin 500 de bare de fier bipiramidale, peste o tonă în total, au ieșit din pietrișul dragat din Dunăre în Austria. Este cel mai mare lot de fier din epoca La Tène cunoscut în Europa.
Un deal de cenușă de trei metri la un izvor sărat din județul Neamț, troace de lemn de 3.000 de ani în Transilvania și trei arendași romani ai ocnelor: ce dovedesc, de fapt, săpăturile despre cea mai veche exploatare de sare din lume.
În 1920 Parlamentul României a votat întemeierea unor școli de istorie și arheologie la Roma și la Paris. Cea de la Roma a început să lucreze la 1 noiembrie 1922, cu Vasile Pârvan director.
Folosim cookie-uri de analiză (Google Analytics) ca să vedem ce se citește pe Historix. Nu le punem fără acordul tău. Detalii
