Ce s-a descoperit, ce se cercetează și ce se discută acum despre trecut: descoperiri arheologice, studii noi, arhive deschise și dezbateri, din lume și din spațiul românesc, inclusiv din Republica Moldova și din comunitățile românești de peste hotare.
Doi cercetători au dus difuzoare și microfoane în arena de la Italica, lângă Sevilla, și au măsurat cum circulă sunetul în cel mai mare amfiteatru roman din Hispania. Rezultatele au apărut în revista Heritage.
Pe insula Lismore din Argyll, o cercetare pornită de localnici a scos la lumină cimitirul, atelierele și clădirile unei mănăstiri despre care se știa până acum numai din anale și din tradiția locului.
Un studiu publicat în Science Advances arată că una dintre cele mai mari erupții ale Holocenului nu a avut un singur efect asupra comunităților Jomon din Japonia, ci mai multe, în direcții opuse.
Un studiu din PNAS a citit ADN-ul a 45 de oameni îngropați între 1683 și 1796 în cimitirul Notre-Dame din Montréal. Toți au, potrivit autorilor, exclusiv ascendență europeană franceză.
Pe o creastă deasupra râului Tanana, arheologii au săpat un sit cu trei niveluri de locuire și peste 80.000 de piese. Vârfurile romboidale de piatră îl leagă de siturile din partea siberiană a podului terestru Bering.
Pe insula regală Antirhodos, din Portul de Est al Alexandriei, misiunea egipteano-franceză a scos un sigiliu de bronz gravat cu Farul. Consiliul Suprem al Antichităților spune că este prima reprezentare cunoscută a monumentului pe un sigiliu.
Pe o înălțime la 20 de kilometri de Dijon, arheologii francezi au scos la lumină clădiri din secolele V-VIII cu hipocaust, o biserică de 27,5 metri și peste 500 de fragmente de sticlă. Anunțul institutului poartă semnul întrebării: un palat?
Un localnic din Behbeit el-Hagar a anunțat un bloc de piatră cu inscripții găsit în fața casei. Săpătura a scos la lumină un cap de statuie colosală de 1,60 metri și o a doua statuie regală, ambele atribuite lui Ramses al II-lea.
Universitatea Akdeniz a publicat raportul preliminar al unei epave din zona Kekova, cu amfore de tip levantin și trei ancore de piatră. Presa a numit-o cea mai veche epavă din lume, iar raportul spune pe ce se sprijină, de fapt, datarea.
O perforație de 15 milimetri în omoplatul unui adult neanderthalian, scos la lumină în peștera Shanidar din Kurdistanul irakian, pare urma unei arme de lemn. Studiul a apărut pe 15 octombrie în Scientific Reports.
Statuia lui Aule Meteli, aflată la Florența, a fost analizată cu radiografie, microscopie electronică și spectroscopie laser. Rezultatul schimbă ce credeam despre felul în care a fost făcută și despre cum arăta.
Institutul Național de Antropologie și Istorie din Mexic anunță că un ansamblu de la Teteles de Ávila Castillo funcționa ca observator solar acum peste 2.500 de ani, primul de acest fel consemnat în afara zonei maya.
Folosim cookie-uri de analiză (Google Analytics) ca să vedem ce se citește pe Historix. Nu le punem fără acordul tău. Detalii
