Ce s-a descoperit, ce se cercetează și ce se discută acum despre trecut: descoperiri arheologice, studii noi, arhive deschise și dezbateri, din lume și din spațiul românesc, inclusiv din Republica Moldova și din comunitățile românești de peste hotare.
Depunerile de calcar din apeductul roman care alimenta orașul Nîmes păstrează aproape 360 de ani de istorie. Un studiu publicat în Geoarchaeology arată că apa a încetat să mai intre în oraș în jurul anului 270.
Lângă Naousa, în nordul Greciei, arheologii au scos la lumină două săli de banchet cu podele mozaicate, parte a unui complex de peste 160 de metri pătrați, în incinta locului unde tradiția antică spune că Aristotel l-a format pe viitorul Alexandru cel Mare.
Campania din 2026 a Muzeului Național al Banatului a documentat lucrări ample de terasare făcute de o comunitate dacică în secolul I d.Hr., pe un promontoriu din județul Timiș.
Un studiu publicat pe 15 septembrie 2026 în Nature Communications a transformat 299.171 de kilometri de drumuri romane într-o rețea matematică. Pentru deplasările la scara imperiului, Bizanțul, Antiohia, Ancyra și Corintul ies mai bine plasate decât Roma, iar Peninsula Italică apare ca un apendice al rețelei.
Un cuptor cu două camere, săpat în 2025 pe un deal din județul Iași, are o suprafață de ardere de peste 7 metri pătrați, cu aproape 60% mai mare decât recordul anterior al culturii. Studiul publicat în Antiquity îl numește reper pentru producția specializată de ceramică, dar evită cuvântul atelier.
Pe 1 și 2 septembrie 1859, o erupție solară observată de doi astronomi britanici a declanșat cea mai puternică furtună geomagnetică documentată din istorie. Telegrafele au luat foc, aurorele s-au văzut până în Cuba, iar un studiu din 2013 estimează că un eveniment similar ar costa azi Statele Unite până la 2.600 de miliarde de dolari.
Pe 14 mai 1981, Dumitru Prunariu a devenit primul român care a zburat în spațiu, la bordul navei Soiuz 40, în cadrul programului sovietic Intercosmos, alături de comandantul Leonid Popov.
În vara anului 1521, negustorul Neacșu din Câmpulung îl avertiza pe judele Brașovului despre mișcări de trupe otomane la Dunăre. Scrisoarea lui a rămas în istorie ca cel mai vechi text datat păstrat în limba română, dar nu ca primul text scris vreodată în română.
Pe 16 septembrie 2026, nava-școală Mircea a intrat în Portul Militar Constanța, la capătul unui marș de instrucție de aproximativ cinci luni. Bricul a parcurs circa 14.000 de mile marine, cu escale în 15 porturi și o etapă finală la New York.
O reanaliză a aproximativ 4.500 de fosile scoase de la Bugiulești, județul Vâlcea, la începutul anilor 1960, arată urme de tăiere făcute de hominizi pe oase vechi de cel puțin 1,95 milioane de ani. Este cea mai veche dovadă de acest fel din Europa.
La inaugurarea din septembrie 1895, un convoi de 15 locomotive a trecut peste podul de la Cernavodă, ca să dovedească public că structura rezistă. Podul proiectat de Anghel Saligny făcea parte din cel mai lung complex de poduri feroviare din Europa acelei vremi.
Seceta din vara lui 2026 a coborât Dunărea atât de mult încât au ieșit la suprafață fundațiile podului ridicat de Constantin cel Mare în anul 328. Capătul lui nordic se afla pe teritoriul României de azi, la Sucidava, lângă Corabia.
Folosim cookie-uri de analiză (Google Analytics) ca să vedem ce se citește pe Historix. Nu le punem fără acordul tău. Detalii
