Un observator solar de acum 2.500 de ani, confirmat la Teteles, în nordul statului Puebla

Institutul Național de Antropologie și Istorie din Mexic a anunțat la 13 octombrie 2026 că un ansamblu de clădiri de la Teteles de Ávila Castillo, în Sierra Norte a statului Puebla, funcționa ca observator astronomic solar acum peste 2.500 de ani. Potrivit comunicatului, este primul loc de acest fel consemnat în afara zonei maya și cel mai vechi din acea parte a Mesoamericii. Ansamblul e de circa două ori mai mare decât modelul maya cu care se compară.

Cum arată ansamblul

Partea care interesează se numește Grupul E, după litera folosită în Mesoamerica pentru acest tip de ansamblu, și se mai numește local Tetelihtic. E vorba de o curte patrulateră, flancată de două platforme, una la răsărit și una la apus, așezată la est de Marea Piață a sitului.

Platforma de răsărit e alungită, aproximativ 90 de metri pe direcția nord-sud și 40 pe direcția est-vest. Structura de la apus, de circa 46 pe 27 de metri, era punctul de observare. De acolo, în zori, se poate urmări drumul soarelui la echinocții și la solstiții, pe linia platformei alungite din față.

Comunicatul precizează un amănunt care arată că nu e vorba de o potrivire întâmplătoare: platforma alungită nu marchează echinocțiile la mijlocul ei, ci fixează începutul calendarului mesoamerican, în februarie, și culesul, în octombrie. Structura principală a sitului e orientată spre răsăritul stelei Canopus, legată în comunicat de zeița nahua Nantehuitz.

Ideea din spate e simplă și se verifică oriunde: dacă stai mereu în același punct și te uiți la locul în care răsare soarele, vei vedea că acel loc se mută de-a lungul anului, dus și întors, între două capete. Dacă pui repere pe orizont, obții un calendar care nu are nevoie de hârtie. Dealurile din jur și linia orizontului fac parte, spune comunicatul, din aceeași socoteală.

Cât de vechi este

Grupul E de la Teteles e datat, ca și omologul lui maya, în preclasicul mijlociu, între 1000 și 600 înainte de Hristos. Situl Tetelihtic a fost folosit din jurul anului 900 înainte de Hristos până pe la anul 100 după Hristos. Ofrande din intervalul 100-600 după Hristos arată că locul a continuat să fie vizitat ritual după ce a fost părăsit ca așezare, iar o ofrandă totonacă din 600-900 după Hristos marchează sfârșitul folosirii lui.

De ce contează comparația cu zona maya

Grupurile E sunt cunoscute mai ales din lumea maya, iar exemplul clasic e cel de la Uaxactún, în Petén, Guatemala. Comunicatul INAH spune că planul de la Teteles este identic cu cele din zona maya, dar aproape dublu ca dimensiuni, și că asta ar putea susține legătura etnolingvistică dintre grupurile huastece și lumea maya, cu o prezență maya la Teteles încă dinainte de era noastră.

O a doua ipoteză din comunicat privește originea culturii totonace, pe care echipa o leagă de acest sit. Un comunicat mai vechi al aceluiași institut, din 4 noiembrie 2024, arăta că la Teteles s-a găsit un fragment de palmă sculptată în formă de șarpe, tip de piesă caracteristic totonacilor de la Yohualichan și El Tajín.

Ce spun sursele

Informațiile vin din buletinul 471 al Institutului Național de Antropologie și Istorie, publicat la 13 octombrie 2026, și din buletinul 683 al aceluiași institut, din 4 noiembrie 2024. Proiectul arheologic e condus de Alberto Diez Barroso Repizo, cercetător la Centrul INAH Puebla. Situl a fost semnalat în 1939 de Vicente Lombardo Toledano și e cercetat sistematic din 2014.

Un buletin de institut nu este același lucru cu un studiu publicat. El spune ce susține instituția, în nume propriu, și atât. Pentru articolul de față am citit ambele buletine și nota de cercetare de pe portalul de arheologie al institutului. Nu există, deocamdată, o lucrare științifică în care măsurătorile să poată fi verificate.

Ce nu se știe încă

• Comunicatul nu dă măsurătorile de aliniere, azimuturile sau datele de observație pe care se sprijină concluzia. Până la publicarea lor într-un studiu, verificarea independentă nu e posibilă.
• Legătura cu grupurile huastece și cu originea culturii totonace e formulată de echipă ca ipoteză, nu ca lucru dovedit.
• Nu se precizează dacă platformele au fost cercetate prin săpătură pe toată întinderea lor sau numai parțial.