Ce s-a descoperit, ce se cercetează și ce se discută acum despre trecut: descoperiri arheologice, studii noi, arhive deschise și dezbateri, din lume și din spațiul românesc, inclusiv din Republica Moldova și din comunitățile românești de peste hotare.
Într-un studiu depus spre publicare, trei cercetători au reanalizat oasele de castor și de marmotă din peștera Valdegoba, în Burgos. Rezultatul este mai interesant decât titlurile: vânătoarea de pradă mică a existat, dar a fost ocazională.
Pe șantierul de amenajare a râului Tone, în prefectura Gunma, a fost scoasă din șanțul unei movile funerare o statuetă de lut din a doua jumătate a secolului al V-lea, interpretată ca reprezentarea unei femei cu rol ritual.
La ruinele bisericii din Avas, la Szigliget, lângă lacul Balaton, o săpătură de nouă luni a dat, în penultima zi, fragmentele unei cruci liturgice aurite din secolul al XIII-lea și bucăți de cămașă de mail.
Un studiu publicat în Science Advances pe 15 octombrie 2026 arată că erupția Kikai-Akahoya, de acum circa 7.300 de ani, nu a produs un colaps uniform: unele comunități din Kyushu au dispărut, altele au continuat să crească.
La adăpostul La Rochelle, în Mpumalanga, doi cercetători au identificat două figuri umane pictate cu șablon, o tehnică necunoscută până acum în arta rupestră din sudul Africii. Panoul fusese înregistrat încă din 1995.
La Agigea Nord, pe traseul modernizării feroviare din Portul Constanța, o echipă a Muzeului Național de Istorie a României a scos la lumină o parcelă funerară din secolele II-III și un cavou coborât la 4,30 metri.
Doisprezece ani de săpături la Shimao, în nordul provinciei Shaanxi, au ajuns în tipar: trei volume cu planul sitului, cu raportul Porții de Est și cu analizele de laborator. Patru kilometri pătrați, peste zece kilometri de ziduri de piatră și șase depuneri de cranii umane zidite în poartă.
În spatele templului ridicat de Taharqo la Sanam, în Sudan, arheologii au găsit trei gropi de ardere, două bazine de chirpici și mii de scoici mărunte. Atelierul producea faianță, inclusiv statuete funerare rezervate regilor, iar varul venea din cochilii aduse de la Marea Roșie.
La Tudela, în Navarra, 120 de oameni îngropați în cimitirul musulman al orașului între secolul al XI-lea și al XV-lea au fost analizați izotopic. Rezultatul arată o masă rearanjată de-a lungul a patru secole, nu una care se apropie treptat de bucătăria vecinilor creștini.
La marginea orașului roman Mellaria, în sudul Spaniei, prospecțiunile magnetice au desenat planul unei clădiri de 48 de metri, cu opt camere, o baie și o curte largă. Cercetătorii de la Universitatea din Córdoba o citesc drept stație de popas pe drumul dintre Corduba și Emerita Augusta.
Patruzeci și șase de cranii scoase acum un secol din mormintele care înconjoară complexele funerare ale primilor faraoni au fost reexaminate cu metode de medicină legală. Optsprezece poartă fracturi produse în jurul morții, iar vechea dispută despre sacrificiul slujitorilor regali se mută pe alt teren.
Trei genomuri noi, din Spania, Franța și Italia, arată un flux genetic între grupurile gravetiene din estul și din vestul Europei, datat acum 32.500-31.500 de ani. Iar într-o peșteră din Cantabria, ADN uman a fost scos direct din pământ, fără niciun os.
Folosim cookie-uri de analiză (Google Analytics) ca să vedem ce se citește pe Historix. Nu le punem fără acordul tău. Detalii
