Ce s-a descoperit, ce se cercetează și ce se discută acum despre trecut: descoperiri arheologice, studii noi, arhive deschise și dezbateri, din lume și din spațiul românesc, inclusiv din Republica Moldova și din comunitățile românești de peste hotare.
Resturi de țesătură lipite de bronzuri, aur, jad și fildeș din gropile sacrificiale de la Sanxingdui s-au dovedit a fi mătase. Un studiu publicat în Antiquity le datează în perioada Shang târzie și arată că erau puse intenționat sub obiecte.
O echipă de la Sorbona și Toulouse a măsurat fluorescența ultravioletă a pereților din peștera Chauvet, de la 2,5 metri distanță. Pe panoul cailor, desenele de cărbune stau sub un strat translucid de calcar.
Pe 22 octombrie 2026, în zona Flămânda, arheologii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța au dat peste un sarcofag roman nedeschis. Pe 27 octombrie l-au deschis: în el, un copil, într-un sicriu de lemn.
Treisprezece oglinzi concave olmece și maya au fost măsurate și modelate fizic: toate pot depăși temperatura de aprindere a amestecurilor de celuloză și lignină, iar replicile aprind efectiv focul.
Arheologii Institutului Norvegian pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural au degajat, între două clădiri medievale rămase în picioare, o fundație de zidărie pe care o atribuie bisericii mănăstirii Nonneseter.
Două fragmente osoase scoase în anii 1970 la Xujiayao, în nordul Chinei, au dat 18 proteine, iar una dintre ele poartă o mutație cunoscută numai la denisovieni.
O echipă a Universității Ca' Foscari din Veneția a identificat la Altino temelia unei biserici de circa 30 pe 20 de metri, ridicată între sfârșitul secolului al IV-lea și prima jumătate a secolului al V-lea.
Un studiu publicat în Latin American Antiquity arată că oamenii au locuit printre dărâmăturile orașului maya Aké vreme de 450 de ani, ridicându-și casele din pietrele clădirilor căzute.
Înaintea lărgirii unui drum, arheologii danezi au dat peste un hulbælte, o linie lungă de gropi dese din începutul epocii fierului, pe vechea cale de trecere a Iutlandei de vest.
Scheletul găsit în 1977 pe fundul unui puț, la fortul roman Velsen, a fost reanalizat. Analizele de izotopi și reconstituirea rănilor schimbă interpretările de până acum.
Cel mai vechi genom al unui om modern din sud-vestul Europei vine din peștera Isturitz. O parte din înrudirea femeii de acolo duce spre centrul și estul continentului.
Săpăturile de la Balak Dere, lângă Ivaylovgrad, au degajat un templu păgân de 15 metri, ars la mijlocul secolului V, și un relief de marmură cu trei nimfe și zeița Cybele.
Folosim cookie-uri de analiză (Google Analytics) ca să vedem ce se citește pe Historix. Nu le punem fără acordul tău. Detalii
