Pe 8 octombrie, în istoria României, armata victorioasă în Războiul de Independență a intrat triumfal în București, în 1878, iar în 1966 se publica Decretul 779, care îngăduia divorțul doar în cazuri excepționale. În lume, aceeași zi a deschis în 1912 Primul Război Balcanic, prin declarația Muntenegrului. Calendarul ortodox o pomenește pe Cuvioasa Pelaghia, fostă curtezană din Antiohia devenită pustnică, alături de Cuvioasa Taisia.
Sinaxar
Sfinții pomeniți în această zi, așezați în istoria lor.
Cum citim Sinaxarul: viețile sfinților au fost scrise pentru credincioși, de multe ori la mult timp după evenimente, și păstrează felul de a povesti al vremii lor. Aici le punem în contextul istoric: cine a fost fiecare, unde și când a trăit, de ce a fost persecutat sau cinstit și când a fost trecut în rândul sfinților. Spunem deschis ce se sprijină pe documente și ce ne-a rămas doar prin tradiție.
Sfânta Cuvioasă Taisia
Tradiție, fără izvoare contemporaneA trăit în Egipt, în epoca monahismului timpuriu din pustiul egiptean, sub Imperiul Roman de Răsărit. Rămasă orfană cu avere, spune tradiția, a dus întâi o viață evlavioasă, ajutând săracii și găzduind pelerini, apoi, după ce și-a cheltuit moștenirea, s-a apucat de o viață de desfrâu pentru bani. Călugării din Sketis, lângă Alexandria, s-au îngrijorat pentru soarta ei și au rugat un stareț cunoscut din pustiu să o convingă să se pocăiască; ea a renunțat imediat la avere și la viața anterioară și s-a retras în asceză. Biserica a păstrat două variante ale poveștii pocăinței ei, una leagă întoarcerea la credință de Ioan Piticul, alta de Cuviosul Pafnutie -, semn că e vorba despre o tradiție hagiografică formată din mai multe povestiri asemănătoare despre pocăința curtezanelor, frecvente în pustiul egiptean al secolelor IV-V. Nu există izvoare independente de textele bisericești despre viața ei; e cunoscută exclusiv din hagiografie.
Ce spun izvoarele: Singurele izvoare sunt textele hagiografice ale pustnicilor egipteni, scrise pentru edificare duhovnicească, fără confirmare din alte documente.
Canonizare: Cult vechi, anterior procedurilor formale de canonizare.
- Sursă bisericeascăSfânta Cuvioasă Taisia ↗
- Sursă bisericeascăViața Sfintei Cuvioase Taisia ↗
- Sursă bisericeascăSinaxarul zilei ↗
Sfânta Cuvioasă Pelaghia
Tradiție, fără izvoare contemporaneA trăit, potrivit tradiției, la Antiohia Siriei (azi Antakya, Turcia), important oraș al Imperiului Roman de Răsărit, unde era cunoscută drept o curtezană bogată. Povestea pocăinței ei e păstrată într-un text atribuit diaconului Iacov, martor la o adunare de episcopi la Antiohia, unde episcopul Non, venit de la Heliopolis, a ținut o predică ce a impresionat-o profund. Botezată de acest episcop, și-a împărțit averea săracilor, s-a îmbrăcat bărbătește și s-a retras, sub nume de bărbat, într-o chilie de pe Muntele Măslinilor, unde a dus o viață aspră de asceză până la moarte. Abia după moarte, spune tradiția, s-a descoperit că pustnicul cunoscut sub acel nume bărbătesc era de fapt o femeie. Sinaxarul o situează, contradictoriu, în zilele împăratului Numerian (sec. III), în timp ce tradiția vieții scrise de diaconul Iacov o plasează mai degrabă în secolele IV-V; discrepanța arată natura hagiografică, nu documentară, a povestirii. Nu există izvoare independente care să confirme identitatea sau cronologia ei exactă.
Ce spun izvoarele: Viața ei e cunoscută dintr-un text hagiografic atribuit unui martor, redactat pentru edificare duhovnicească, fără confirmare documentară independentă.
Canonizare: Cult vechi, anterior procedurilor formale de canonizare.
- Sursă bisericeascăSfânta Cuvioasă Pelaghia ↗
- Sursă bisericeascăViața Sfintei Cuvioase Pelaghia ↗
- Sursă bisericeascăSinaxarul zilei ↗
- Date disponibilePelagia ↗
Sfântul Nou Mucenic Ignatie
Parțial documentatS-a născut cu numele Ioan în satul Eski Zagora (azi Stara Zagora), în Bulgaria aflată sub stăpânire otomană, familia mutându-se apoi la Philippopolis (Plovdiv). În timpul răscoalei sârbilor împotriva otomanilor, tatăl său, numit comandant al unei unități otomane, a refuzat să lupte împotriva creștinilor și a fost ucis de turci, iar mama și surorile lui au fost silite să treacă la islam. Ioan a fugit, a ajuns la București, apoi pe Muntele Athos, unde a devenit călugăr sub numele Ignatie, ducând o viață de aspră nevoință în mai multe schituri atonite. După ce a fost martor la moartea altor călugări atoniți executați pentru credința creștină, a dorit și el mucenicia; prins de autoritățile otomane la Constantinopol (azi Istanbul), a refuzat să renunțe la creștinism și a fost spânzurat în 1814. Cazul se încadrează în seria neomartirilor din Imperiul Otoman, creștini executați, de regulă, sub acuzația de apostazie de la islam, într-o perioadă în care legea otomană pedepsea cu moartea trecerea de la islam la creștinism. Biografia lui e cunoscută din tradiția monahală atonită, care i-a păstrat memoria ca sfânt martir; nu apar în aceste surse documente otomane publicate despre procesul propriu-zis.
Ce spun izvoarele: Execuția din 1814 la Constantinopol se leagă de un context istoric atestat al persecuțiilor otomane, dar biografia detaliată vine din hagiografia monahală atonită.
Canonizare: Data canonizării nu apare în sursele consultate.
- Sursă bisericeascăSfântul Nou Mucenic Ignatie ↗
- Sursă bisericeascăViața Sfântului Nou Mucenic Ignatie ↗
- Sursă bisericeascăSinaxarul zilei ↗
Tradițiile zilei
Brumărel: strânsul roadelor și primele brume ale toamnei
Octombrie e numit în calendarul popular Brumărel, pentru că, spun culegătorii, în această lună încep să cadă brumele cele mici, vestind apropierea iernii. E luna în care se încheie muncile câmpului de toamnă: se culege porumbul, adesea la clăci unde se rup cocenii, se torc povești și se cântă, iar boabele se strâng și se pun la păstrare pentru iarnă. Tot acum trebuie semănat usturoiul, căci se credea că, dacă nu e pus până la Sfântul Dumitru, nu mai prinde rădăcină cum trebuie.
Calendarul popular lega schimbarea anotimpului de cei doi sfinți călare, Sfântul Gheorghe și Sfântul Dumitru: primul aduce vara, al doilea iarna, iar când Sfântul Dumitru aleargă cu calul împrejurul pământului, frunzele cad și vine frigul. Această imagine marca simbolic trecerea de la anul pastoral de vară la cel de iarnă, cu apropierea sărbătorii Sfântului Dumitru, când turmele coboară de la munte.
În preajma acestei perioade, Vinerea Mare, sărbătoarea Cuvioasei Paraschiva, era ținută cu strictețe de femei, ca toate sărbătorile femeiești, socotite mai primejdios de încălcat decât cele bărbătești. Se mai credea că vremea din ziua Cuvioasei Paraschiva arată cum va fi vremea până la Sfântul Dumitru, semn al grijii țăranului de a citi în sărbătorile de reper prevestirea iernii ce vine.
Pentru ziua exactă n-am găsit un obicei documentat; textul descrie perioada din calendarul popular în care cade ziua.
- Culegere etnograficăSimion Florea Marian, Sărbătorile la români, vol. I, 1898 ↗
- Culegere etnograficăTudor Pamfile, Agricultura la români, 1913 ↗
- Culegere etnograficăElena Niculiță-Voronca, Datinele și credințele poporului român, vol. II, 1903 ↗
Știi o tradiție legată de ziua asta, din satul sau din familia ta? Povestește-ne.
Pe 8 octombrie, în istoria României
-
1408
Alexandru cel Bun acordă privilegii comerciale negustorilor din Liov, sprijinind schimburile Moldovei cu Polonia.
-
1434
Este atestată în scris pentru prima dată Curtea domnească din Iași, din vremea lui Alexandru cel Bun.
-
1878
Armata română, victorioasă în Războiul de Independență, își face intrarea triumfală în București pe Podul Mogoșoaiei, redenumit ulterior Calea Victoriei. Citește →
-
1889
S-a născut Nina Arbore, pictoriță și graficiană română.
-
1889
A murit Sigismund Pap, jurist, preot greco-catolic și om politic român din Regatul Ungariei.
-
1914
A murit Dimitrie A. Sturdza-Miclăușanu, istoric și politician român.
-
1919
S-a născut Ionel Budișteanu, violonist, dirijor și aranjor muzical român.
-
1923
S-a născut Ion Voicu, violonist român.
-
1929
S-a născut Alexandru Andrițoiu, poet român.
-
1939
A murit George Mihail Zamfirescu, scriitor român.
-
1966
Se publică în România modificări privind desfacerea căsătoriei, permisă doar în cazuri excepționale. Citește →
-
1992
S-a deschis Centrul Cultural Român din Budapesta.
-
2009
Herta Müller, scriitoare originară din România, primește Premiul Nobel pentru Literatură.
Pe 8 octombrie, în lume
-
316
Constantin cel Mare îl învinge pe împăratul Licinius, care își pierde teritoriile europene.
-
451
Se deschide Conciliul de la Calcedon, care avea să marcheze schisma ortodoxiei orientale față de restul bisericilor creștine.
-
876
Forțele francilor conduse de Ludovic cel Tânăr resping o invazie a francilor occidentali și îl înving pe împăratul Carol al II-lea.
-
1480
Începe de-a lungul râului Ugra confruntarea dintre armatele lui Ivan al III-lea al Moscovei și Hoarda de Aur, care pune capăt dominației tătare.
-
1856
Autoritățile Chinei arestează echipajul navei Arrow, episod care declanșează al Doilea Război al Opiului.
-
1862
Otto von Bismarck este numit ministru prusac al Afacerilor Externe.
-
1871
Marele Incendiu din Chicago distruge peste 17.500 de clădiri în două zile.
-
1912
Începe Primul Război Balcanic, odată cu declararea de război a Muntenegrului împotriva Imperiului Otoman. Citește →
-
1939
Germania nazistă anexează vestul Poloniei, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
-
1941
Forțele germane ajung la Marea Azovului odată cu cucerirea orașului Mariupol, în preliminariile Bătăliei de la Rostov.
-
1952
Un accident feroviar la gara Harrow și Wealdstone, lângă Londra, ucide 112 persoane și rănește 340.
-
1967
Liderul revoluționar Che Guevara este capturat de forțele boliviene.
-
1970
Aleksandr Soljenițîn câștigă Premiul Nobel pentru Literatură.
-
1982
Polonia interzice sindicatul Solidaritatea și toate celelalte sindicate independente.
-
1991
La expirarea Acordului de la Brioni, Croația și Slovenia întrerup relațiile oficiale cu Iugoslavia.
-
1997
Kim Jong-il devine secretar general al Partidului Muncitoresc din Coreea, succedându-i tatălui său.
-
2001
Pe aeroportul Linate din Milano, ciocnirea dintre un avion de linie și un avion privat ucide 118 persoane.
-
2005
Un cutremur de 7,6 grade lovește Pakistanul, resimțit și în India și Afganistan.
Întrebări frecvente
Ce s-a întâmplat pe 8 octombrie în istoria României?
Pe 8 octombrie 1878, pe stil vechi, armata română s-a întors din campania de la sud de Dunăre și a defilat în București, primită cu 21 de salve de tun, în fața a circa 50.000 de oameni. Pe 8 octombrie 1966, Buletinul Oficial nr. 64 publica Decretul 779, care îngăduia divorțul numai în cazuri excepționale.
Ce sfânt este pe 8 octombrie?
Calendarul creștin ortodox o pomenește pe 8 octombrie pe Cuvioasa Pelaghia, care, înainte de botez, conducea o trupă de dans la Antiohia și care s-a nevoit apoi ca pustnic pe Muntele Măslinilor, sub numele de Pelaghie. În aceeași zi este pomenită și Cuvioasa Taisia din Egipt.
Ce s-a întâmplat pe 8 octombrie în lume?
Pe 8 octombrie 1912 a început Primul Război Balcanic, când Muntenegru a declarat război Imperiului Otoman și a rupt relațiile cu guvernul de la Constantinopol. Serbia, Bulgaria și Grecia au urmat în zilele următoare. Războiul s-a încheiat prin Tratatul de la Londra, semnat pe 30 mai 1913.
De ce se numește Calea Victoriei?
Numele leagă artera bucureșteană de victoria armatei române în Războiul de Independență din 1877-1878. Studiile de muzeografie consemnează că fostul Pod al Mogoșoaiei a luat din 1878 numele Calea Victoriei, dar nu indică actul schimbării. O petiție din 2 aprilie 1884 folosește deja numele nou ca denumire curentă.
Câte divorțuri au fost în România după Decretul 779 din 1966?
Numărul a căzut de la 25.804 divorțuri în 1966 la 48 în 1967, potrivit tezei de doctorat a lui Vladimir Mătușan. A urcat apoi treptat: 4.023 în 1968, 7.865 în 1970 și 17.951 în 1974. Decretul impunea taxe de 3.000 până la 6.000 de lei și termene de împăcare de până la un an.
Ți-a plăcut? Primește ce e mai bun, o dată pe săptămână
Sâmbătă dimineața trimitem ce s-a publicat pe Historix, cu un rând despre ce merită citit. Fără reclame și fără senzaționalism.