Sari la conținut
HISTORIX.RO
Abonează-te
Ziua în istorie

6 octombrie

Pe 6 octombrie, calendarul bisericesc îl pomenește pe Sfântul Apostol Toma, cel numit „Geamănul”, cunoscut mai ales pentru îndoiala sa dinaintea Învierii. În istoria românilor, ziua se leagă de anul 1711, când în Moldova începe instaurarea domniilor fanariote, odată cu numirea lui Nicolae Mavrocordat ca domn.

5
Sfinți
10
România
16
Lume
Mergi la ziua de azi Tot calendarul →
Calendarul ortodox

Sinaxar

Sfinții pomeniți în această zi, așezați în istoria lor.

Cum citim Sinaxarul: viețile sfinților au fost scrise pentru credincioși, de multe ori la mult timp după evenimente, și păstrează felul de a povesti al vremii lor. Aici le punem în contextul istoric: cine a fost fiecare, unde și când a trăit, de ce a fost persecutat sau cinstit și când a fost trecut în rândul sfinților. Spunem deschis ce se sprijină pe documente și ce ne-a rămas doar prin tradiție.

Sfântul Apostol Toma

Unul dintre cei doisprezece apostoli ai lui Iisus Hristos, numit „Geamănul” (Didim) · secolul I d.Hr.
Parțial documentat

Toma este menționat în Evanghelii ca unul dintre cei doisprezece apostoli, originar, potrivit tradiției, din Paneada Galileii. Este cunoscut mai ales pentru episodul în care a refuzat să creadă în Înviere până nu a pipăit rănile lui Hristos, episod relatat de Evanghelia după Ioan. Sinaxarul și viața sa, texte scrise mult după evenimente, povestesc apoi o misiune îndelungată de propovăduire la parți, mezi, perși și în India, unde ar fi zidit metaforic „palate cerești” regelui Gundafor și ar fi fost ucis cu sulița din porunca unui rege numit Misdeu sau Smideu. Datele disponibile confirmă doar cadrul general, o tradiție a unei călătorii misionare spre est și a morții prin străpungere cu o lance, undeva în India, într-un moment și loc care rămân incerte-, restul detaliilor (minuni, discuții cu regi, apariții) fiind exclusiv de natură hagiografică. Este cinstit ca apostol și martir, iar relicvele i-au fost legate în tradiție de orașul Edessa.

Ce spun izvoarele: Apare ca persoană istorică în Evanghelii, dar misiunea sa în Orient și moartea sunt cunoscute doar din tradiția și hagiografia creștină ulterioară.

Canonizare: Cult vechi, anterior procedurilor formale de canonizare.

Sfântul Grigorie Khandzteli din Georgia

Monah și ctitor de mănăstiri în regatul georgian medieval · născut în 759
Parțial documentat

Viața sa, așa cum o păstrează tradiția bisericii georgiene, povestește despre un tânăr de neam nobil, crescut la curtea regală, care a devenit preot și apoi, împins de dorința de liniște monahală, a plecat cu trei prieteni să întemeieze o obște la Opiza și apoi la Khandzta, în regiunea Klarjeti. Comunitatea sa a devenit un centru monahal important, cu o disciplină ascetică strictă, hrană puțină, priveghere, rugăciune și muncă. Este menționat contactul cu regele georgian Așot din dinastia Bagrationi, prin curteanul Gavriil Dapansuli, ceea ce plasează faptele într-un cadru istoric real, al Georgiei creștine timpurii. Detaliile biografice, vedeniile, minunile, dialogurile redate cuvânt cu cuvânt, provin dintr-o viață scrisă în tradiția hagiografică georgiană, la un interval de timp față de faptele povestite, și nu pot fi verificate independent.

Ce spun izvoarele: Este o figură istorică atestată în context georgian medieval, dar viața sa e cunoscută mai ales dintr-o hagiografie scrisă de un ucenic, cu episoade de natură devoțională.

Canonizare: Data canonizării nu apare în sursele consultate.

Sfânta Muceniță Erotiida

Muceniță creștină cinstită de calendarul bisericesc
Tradiție, fără izvoare contemporane

Materialele consultate cuprind doar mențiunea numelui ei în calendarul zilei, fără un text hagiografic sau un fragment de sinaxar dedicat vieții și morții sale. Nu se poate preciza din sursele disponibile epoca, locul sau împrejurările martiriului ei. Rămâne, în starea actuală a documentării noastre, o figură cinstită de tradiția bisericească, dar fără detalii verificabile.

Ce spun izvoarele: Cunoscută doar prin mențiunea din calendarul bisericesc; nu există în sursele consultate un text hagiografic detaliat despre ea.

Canonizare: Data canonizării nu apare în sursele consultate.

Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului „Odighitria” de la Xenofont

Icoană a Maicii Domnului, cinstită la Mănăstirea Xenofont din Sfântul Munte Athos
Tradiție, fără izvoare contemporane

Sărbătoarea marchează cinstirea unei icoane a Maicii Domnului aflate la mănăstirea athonită Xenofont, socotită de tradiția monahală drept făcătoare de minuni. Sursele consultate nu oferă detalii despre originea, vechimea sau istoria propriu-zisă a icoanei, ci doar mențiunea zilei de cinstire în calendar. Astfel de icoane erau purtate, potrivit obiceiurilor bisericești mai largi, în procesiuni și cinstite pentru ocrotirea pe care se credea că o oferă comunității.

Ce spun izvoarele: Cunoscută din tradiția monahală atonită; sursele consultate nu oferă documentare istorică suplimentară despre icoană.

Canonizare: Data canonizării nu apare în sursele consultate.

Cinstirea Sfintei Icoanei a Maicii Domnului „Cea de toți fericită”

Icoană a Maicii Domnului cinstită în calendarul bisericesc; materialul biografic atașat acestei zile de doxologia.ro descrie viața Episcopului Irineu Crăciunaș · 1928-1973
Documentat istoric

Calendarul bisericesc pomenește la această dată cinstirea icoanei Maicii Domnului „Cea de toți fericită”, fără ca sursele consultate să detalieze originea sau istoria icoanei înseși. Materialul biografic legat de această zi în sursele bisericești consultate este, de fapt, viața Episcopului Irineu Crăciunaș, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor cu titlul „Suceveanul”, născut la 6 octombrie 1928 la Sadova, județul Suceava. A fost tuns în monahism în 1952 la Mănăstirea Brâncoveanu de mitropolitul Nicolae Bălan, a slujit la Iași chemat de mitropolitul Iustin Moisescu, a fost vicar administrativ între 1958 și 1962 și episcop-vicar între 1969 și 1973, cu o activitate publicistică bogată în teologie morală și istoria artei bisericești. A murit la 44 de ani, pe 19 ianuarie 1973, și a fost înmormântat la Mănăstirea Neamț. Legătura exactă dintre această biografie și sărbătoarea icoanei nu este explicată în sursele consultate.

Ce spun izvoarele: Pentru Episcopul Irineu Crăciunaș există date biografice moderne, verificabile (studii, hirotonie, funcții, publicații, data morții); despre icoana propriu-zisă sursele nu oferă informații istorice.

Canonizare: Data canonizării nu apare în sursele consultate.

Credințe și obiceiuri populare

Tradițiile zilei

Ritmul anului · ce se făcea în această perioadă

Brumărel: căderea brumelor și încheierea muncilor de toamnă

Octombrie este numit în calendarul popular „brumărel”, pentru că, spune Simion Florea Marian, „în această lună începe a bruma sau a cădea brumele cele mici”. Este luna în care aerul se răcește vizibil, iar zicalele adunate din Muntenia și Ardeal leagă acest răstimp de nopțile care se lungesc și de trecerea spre iarnă: „în luna răpciunii cad copiii pe tăciuni, iar în brumări cad și cei mari”.

În jurul acestor săptămâni se aflau sărbători-reper care organizau munca și viața satului. Vinerea Mare, prăznuirea Cuvioasei Paraschiva, era socotită o sărbătoare femeiască, ținută cu mare grijă; pentru vreme de secetă se scoteau în procesiune moaștele sfintei, la Iași, sau ale altor sfinți ocrotitori, în alte părți ale țării, pentru a se cere ploaie. Spre sfârșitul lunii următoare, la Sfântul Dumitru, se lega încheierea sezonului cald: în Bucovina se spunea despre usturoi că, „dacă nu l-ai sămănat până la Sfântul Dumitru, mai mult nu-l poți sămăna”, iar în credința populară Sfântul Gheorghe aduce vara, pe când Sfântul Dumitru, alergând cu calul în jurul pământului, aduce frunzele căzute, omătul și iarna.

Tot în acest răstimp se făcea culesul porumbului, cu felurite unelte după regiune, târna de nuiele prin Muscel, cositul cocenilor pentru a face loc carului, și cu clăcile de curățit porumbul la gospodari, unde se spuneau povești, se cântau firișeni și, dacă era gazdă cu stare, se juca cu lăutari până spre ziuă. Aceste clăci, alături de pregătirea recoltei pentru păstrare, marcau trecerea satului de la munca de toamnă la răgazul relativ al iernii ce se apropia.

Pentru ziua exactă n-am găsit un obicei documentat; textul descrie perioada din calendarul popular în care cade ziua.

Evenimente

Pe 6 octombrie, în istoria României

  1. 1408

    Prima atestare documentară a orașelor Iași și Bacău.

  2. 1437

    Conventul de la Cluj-Mănăștur adeverește o înțelegere între răsculați și nobili, în cursul Răscoalei de la Bobâlna.

  3. 1711

    În Moldova începe instaurarea domniilor fanariote; primul domn fanariot din Moldova este Nicolae Mavrocordat.

  4. 1835

    S-a născut Nicolae Popescu, pictor realist român.

  5. 1849

    Treisprezece generali maghiari, lideri ai revoluției din 1848, sunt executați de autoritățile austriece la Arad.

  6. 1902

    S-a născut Petre Țuțea, filosof, publicist, jurist, economist, eseist și politician român.

  7. 1929

    S-a născut Mihai Drăgănescu, inginer electronist român, membru al Academiei Române.

  8. 1933

    S-a născut Vasilica Tastaman, actriță română.

  9. 1947

    S-a născut Ionela Prodan, cântăreață română de muzică populară.

  10. 2002

    S-a născut Cleopatra Stratan, cântăreață română din Republica Moldova.

Evenimente

Pe 6 octombrie, în lume

  1. 1600

    La Florența are loc premiera operei Euridice, compusă de Jacopo Peri, considerată cea mai veche operă păstrată.

  2. 1789

    Revoluția franceză: regele Ludovic al XVI-lea este obligat să-și schimbe reședința de la Versailles la Palatul Tuileries.

  3. 1848

    Începe Rebeliunea de la Viena: mulțimea nemulțumită de intervenția imperială contra revoluției maghiare îl linșează pe ministrul de război Theodor Baillet de Latour.

  4. 1889

    Se deschide clubul Moulin Rouge în Montmartre, la Paris, care va deveni cel mai faimos teatru varieté din lume.

  5. 1908

    Austro-Ungaria anexează formal Bosnia și Herțegovina, declanșând o criză diplomatică majoră în Europa.

  6. 1910

    Eleftherios Venizelos este ales pentru prima dată prim-ministru al Greciei.

  7. 1948

    Un cutremur cu magnitudinea 7,3 lovește Ashgabat, Turkmenistan, provocând un număr foarte mare de victime, ținut secret de autoritățile sovietice.

  8. 1973

    Egiptul și Siria atacă Israelul, declanșând Războiul de Yom Kippur.

  9. 1979

    Papa Ioan Paul al II-lea devine primul pontif care vizitează Casa Albă.

  10. 1981

    Președintele egiptean Anwar al-Sadat este asasinat la Cairo de un grup de extremiști islamici.

  11. 1987

    Fiji devine republică.

  12. 1990

    Este lansată sonda spațială Ulysses, proiect comun ESA-NASA pentru studierea polilor Soarelui.

  13. 1995

    Astronomii anunță descoperirea primei exoplanete confirmate în jurul unei stele din secvența principală, 51 Pegasi.

  14. 2000

    Președintele iugoslav Slobodan Milošević demisionează.

  15. 2002

    Papa Ioan Paul al II-lea îl canonizează pe Josemaría Escrivá de Balaguer, la Roma.

  16. 2010

    Este lansată aplicația de partajare a fotografiilor Instagram.