Sari la conținut
Ultimele
HISTORIX.RO
Ziua în istorie

22 septembrie

Pe 22 septembrie, calendarul bisericesc îl pomenește mai ales pe Sfântul Sfințit Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi, mitropolit al Moldovei în secolul al XVII-lea, alături de alți câțiva sfinți mai puțin cunoscuți. Din istoria românească a zilei rămân, între altele, o veche mențiune de înnobilare a unui cneaz din Maramureș și una dintre primele curse automobilistice organizate pe șosele publice în Regat.

Actualizată la

7
Sfinți
13
România
16
Lume
Mergi la ziua de azi Tot calendarul →
Pe scurt: 22 septembrie

Pe 22 septembrie, în istoria României, o diplomă din 1326 consemnează cea mai veche înnobilare a unui cneaz român, în Maramureș, iar în 1768 moare la Roma episcopul Inocențiu Micu-Klein. Tot în această zi, în 1904, s-a alergat una dintre primele curse de automobile din țară, câștigată de George Valentin Bibescu. În lume, în 1862, Abraham Lincoln emite Proclamația de Emancipare. În calendarul ortodox este pomenit Sfântul Sfințit Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi.

Calendarul ortodox

Sinaxar

Sfinții pomeniți în această zi, așezați în istoria lor.

Cum citim Sinaxarul: viețile sfinților au fost scrise pentru credincioși, de multe ori la mult timp după evenimente, și păstrează felul de a povesti al vremii lor. Aici le punem în contextul istoric: cine a fost fiecare, unde și când a trăit, de ce a fost persecutat sau cinstit și când a fost trecut în rândul sfinților. Spunem deschis ce se sprijină pe documente și ce ne-a rămas doar prin tradiție.

Sfântul Sfințit Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi, Mitropolitul Moldovei

Mitropolit al Moldovei, ctitor de mănăstiri, mort în urma unui jaf tătar · secolul al XVII-lea (mitropolit 1674-1694)
Documentat istoric

S-a născut în prima jumătate a secolului al XVII-lea, dintr-o familie de răzeși din apropierea Mănăstirii Brazi, în Moldova. A intrat frate la mănăstire la 18 ani, a fost egumen, apoi episcop de Rădăuți (1669) și de Roman (1671-1674), ajungând mitropolit al Moldovei în 1674, după plecarea lui Dosoftei în Polonia. Cronicarul Ion Neculce relatează că a intrat în conflict cu domnul Dumitrașcu Cantacuzino, care l-a scos din scaun și l-a închis la Mănăstirea Sfântul Sava din Iași; readus în libertate de Dosoftei, s-a retras la Mănăstirea Brazi, pe care a înzestrat-o și a rezidit-o. Potrivit tradiției bisericești, în 1694 o ceată de tătari a năvălit în mănăstire și l-a chinuit pentru odoarele și banii acesteia, murind în urma acestor chinuri. Multe dintre datele biografice (episcopatele, conflictul cu domnul, ctitoriile) sunt confirmate de cronica lui Neculce și de documente ale vremii; împrejurările exacte ale morții sale rămân cunoscute mai ales din tradiția care l-a socotit mucenic.

Ce spun izvoarele: Viața și activitatea sa administrativă sunt atestate în cronica lui Ion Neculce și în documente de epocă; moartea violentă este relatată de tradiția bisericească.

Canonizare: Data canonizării nu apare în sursele consultate.

Sfântul Sfințit Mucenic Foca, Episcopul de Sinope

Episcop creștin al cetății Sinope (Pont, azi în Turcia), martirizat sub împăratul Traian · sfârșitul sec. I, începutul sec. II (Traian, 98-117)
Tradiție, fără izvoare contemporane

Potrivit vieții sale, Foca s-a născut în Sinope, pe malul Mării Negre, fiul lui Pamfil și al Mariei, și a fost ales episcop al cetății, unde a convertit mulți locuitori de la cultele păgâne. Sinaxarul relatează că a fost arestat și supus la chinuri de un guvernator numit „African” pentru că a refuzat să aducă jertfă zeilor, așa cum cereau practicile religioase oficiale ale Imperiului Roman, murind în cele din urmă prin chinuri. Din datele disponibile rezultă că figura sa s-ar putea să fie o combinație a mai multor persoane cu numele Foca, un Foca al Antiohiei, un Foca grădinarul și acest Foca, episcop de Sinope, dintre care doar acesta din urmă e considerat, cu rezerve, un personaj istoric real. Detaliile despre minuni și vedenii premonitorii țin de limbajul hagiografic și nu pot fi verificate istoric.

Ce spun izvoarele: Persoana istorică e plauzibilă, dar tot ce se cunoaște despre viața și moartea lui vine din texte hagiografice mult ulterioare.

Canonizare: Cult vechi, anterior procedurilor formale de canonizare.

Sfântul Sofronie, Episcopul Vratsei

Cărturar și episcop bulgar, traducător de vieți de sfinți, mort la București · 1739-1813
Documentat istoric

S-a numit din naștere Stoiko, fiul lui Vladislav și al Mariei, născut în 1739 în satul Kotel din Bulgaria, rămas orfan de mic. A fost hirotonit preot în 1762, a petrecut șase luni la Sfântul Munte, apoi a tradus vieți de sfinți din greacă în slavonă și a predicat cuvântul lui Dumnezeu. După moartea soției a devenit monah cu numele Serafim, iar în 1794 a fost hirotonit episcop de Vratsa, sub numele Sofronie, într-o vreme tulburată de războaie, sărăcie și epidemii. În 1803 a fost obligat să renunțe la scaun și s-a stabilit la București, unde a continuat să scrie cărți de zidire duhovnicească până la moartea sa, pe 22 sau 23 septembrie 1813; a fost înmormântat la o mănăstire bucureșteană al cărei egumen fusese. Biserica Bulgară l-a trecut în rândul sfinților în 1964.

Ce spun izvoarele: Viața lui e cunoscută dintr-o autobiografie proprie și din activitatea sa scrisă, un caz relativ bine documentat pentru un ierarh din secolul al XVIII-lea.

Canonizare: Canonizat de Biserica Ortodoxă Bulgară pe 31 decembrie 1964.

Sfântul Cosma de la Zografu

Monah bulgar, pustnic la Muntele Athos, în mănăstirea Zografu · sec. XIV (mort 1323)
Tradiție, fără izvoare contemporane

Potrivit tradiției athonite, Cosma era bulgar și, pentru a evita o căsătorie aranjată, a fugit în taină la Muntele Athos, unde a fost primit ca novice la Mănăstirea Zografu, tuns călugăr și numit ecleziarh, apoi hirotonit diacon și preot. Viața sa, așa cum o păstrează tradiția, este plină de episoade cu vedenii ale Maicii Domnului și ale lui Hristos, care l-ar fi îndemnat spre viața de pustnic într-o peșteră săpată în stâncă. A murit în 1323, iar Sinaxarul relatează că animale sălbatice s-au adunat la înmormântarea lui, iar la deschiderea mormântului, după patruzeci de zile, moaștele nu mai erau de găsit. Nu există alte date istorice independente despre el, dincolo de aceste texte hagiografice ale mănăstirii Zografu.

Ce spun izvoarele: Toate informațiile provin din hagiografia mănăstirii athonite Zografu, scrisă în cadru monahal, fără alte confirmări istorice.

Canonizare: Data canonizării nu apare în sursele consultate.

Sfântul Mucenic Martin

Mucenic creștin pomenit împreună cu Sfântul Isaac
Tradiție, fără izvoare contemporane

Sinaxarul zilei îl pomenește pe scurt, alături de Sfântul Isaac, fără alte amănunte despre epoca, locul sau împrejurările martiriului său. Materialele consultate nu oferă informații suficiente pentru a-l încadra istoric.

Ce spun izvoarele: Doar mențiunea numelui în Sinaxar, fără viață sau context istoric în sursele disponibile.

Canonizare: Cult vechi, anterior procedurilor formale de canonizare.

Sfântul Mucenic Isaac

Mucenic creștin pomenit împreună cu Sfântul Martin
Tradiție, fără izvoare contemporane

Sinaxarul zilei îl pomenește pe scurt, alături de Sfântul Martin, fără alte amănunte despre epoca, locul sau împrejurările martiriului său. Materialele consultate nu oferă informații suficiente pentru a-l încadra istoric.

Ce spun izvoarele: Doar mențiunea numelui în Sinaxar, fără viață sau context istoric în sursele disponibile.

Canonizare: Cult vechi, anterior procedurilor formale de canonizare.

Soborul Sfinților din Tula

Sobor de sfinți cinstiți în eparhia Tula (Rusia)
Tradiție, fără izvoare contemporane

Calendarul bisericesc pomenește la această dată un sobor de sfinți legați de eparhia rusă a Tulei. Materialele consultate nu conțin informații specifice despre identitatea, epoca sau viețile sfinților incluși în acest sobor; pagina de viață asociată în sursele disponibile reproduce, de fapt, biografia Sfântului Sofronie al Vratsei.

Ce spun izvoarele: Nu există în materialele disponibile date proprii despre acest sobor, dincolo de mențiunea de pomenire din calendar.

Canonizare: Data canonizării nu apare în sursele consultate.

Credințe și obiceiuri populare

Tradițiile zilei

Ritmul anului · ce se făcea în această perioadă

Răpciune: culesul viilor și primele răceli ale toamnei

Septembrie era numit în calendarul popular românesc răpciune sau răpciuni, dar și vinimeri ori vinițel, adică „luna vinului”, nume care trimite direct la culesul viilor și la începutul lucrului la vin, una dintre muncile de căpătâi ale acestei perioade din an. Zilele se scurtau vizibil, iar nopțile începeau să se lungească, schimbare pe care satul o simțea în ritmul muncilor și în felul cum se organiza gospodăria pentru sezonul rece.

Despre asprimea care se instala pe nesimțite circulau zicale scurte, ca cea culeasă în Muntenia: „în luna răpciuni cad copiii pe tăciuni”, semn al primelor răceli și al nevoii de a ține focul aprins în casă odată cu scăderea căldurii de afară. O chiuitură din Ardeal lega tot acest proces de întunecare progresivă a zilelor de lunile următoare, arătând cum țăranul român urmărea, an de an, aceleași repere ale luminii și ale frigului pentru a-și potrivi treburile.

În preajma acestei perioade se afla și Ziua Crucii, socotită drept momentul în care se „încuia pământul”: se credea că, dacă la Sfântul Alexie pământul se descuia și scotea la iveală șerpii și celelalte vietăți ale lui, la Ziua Crucii acestea erau din nou închise sub glie, semn simbolic al trecerii spre anotimpul rece și al retragerii vieții spre iarnă.

Pentru ziua exactă n-am găsit un obicei documentat; textul descrie perioada din calendarul popular în care cade ziua.

Știi o tradiție legată de ziua asta, din satul sau din familia ta? Povestește-ne.

Evenimente

Pe 22 septembrie, în istoria României

  1. 1326

    Regele Ungariei Carol Robert de Anjou îi dăruiește cneazului maramureșean Stanislav moșia Zurduc, cea mai veche mențiune de înnobilare a unui cneaz român. Citește →

  2. 1768

    A murit Inocențiu Micu-Klein, episcop român unit, luptător pentru drepturile românilor din Transilvania. Citește →

  3. 1831

    S-a născut Grigore Cobălcescu, geolog și paleontolog român, membru al Academiei Române.

  4. 1832

    S-a născut Gheorghe Grigore Cantacuzino, politician român, prim-ministru al României între 1899-1900 și 1904-1907.

  5. 1835

    S-a născut prințul Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen, tatăl regelui Ferdinand al României.

  6. 1904

    A avut loc, pe traseul București-Giurgiu-București, una dintre primele curse automobilistice din România, câștigată de George Valentin Bibescu. Citește →

  7. 1919

    A murit Alexandru Suțu, medic psihiatru, membru corespondent al Academiei Române.

  8. 1931

    La propunerea lui Nicolae Iorga, Constantin Brâncuși a fost decorat cu Ordinul „Meritul cultural pentru artă plastică”.

  9. 1938

    S-a născut Augustin Buzura, scriitor român, membru al Academiei Române.

  10. 1944

    A murit Paul-Mihu Sadoveanu, scriitor român, fiul mezin al lui Mihail Sadoveanu.

  11. 1955

    A intrat în tipografie primul volum al romanului „Moromeții” de Marin Preda, într-un tiraj de 20.100 de exemplare.

  12. 1958

    A avut loc premiera bucureșteană a operei „Oedip” de George Enescu, cu David Ohanesian în rolul principal. Citește →

  13. 1968

    S-a născut Mihai Răzvan Ungureanu, ministru de externe și prim-ministru al României.

Evenimente

Pe 22 septembrie, în lume

  1. 1499

    Tratatul de la Basel pune capăt Războiului Suab și oferă o largă autonomie confederației de cantoane care va sta la baza Elveției moderne.

  2. 1761

    George al III-lea și Charlotte de Mecklenburg-Strelitz sunt încoronați rege și regină ai Regatului Marii Britanii.

  3. 1792

    Convenția Națională proclamă Republica Franceză.

  4. 1857

    Nava militară rusească „Lefort” se scufundă într-o furtună în Golful Finic, cu 826 de oameni la bord.

  5. 1862

    Președintele american Abraham Lincoln emite Proclamația de Emancipare, care decreta eliberarea sclavilor din teritoriul confederat. Citește →

  6. 1869

    La München are loc premiera mondială a operei „Aurul Rinului” de Richard Wagner, prima din tetralogia „Inelul Nibelungilor”.

  7. 1888

    Apare primul număr al revistei National Geographic Magazine.

  8. 1903

    În SUA, Italo Marchiony primește brevetul de invenție pentru cornetul de îngheţată.

  9. 1914

    În Primul Război Mondial, submarinul german U9 scufundă trei cuirasate britanice, provocând aproape 1.450 de morți.

  10. 1927

    Boxerul Jack Dempsey pierde meciul disputat cu Gene Tunney.

  11. 1939

    Are loc parada militară comună germano-sovietică de la Brest-Litovsk, după invadarea și împărțirea Poloniei.

  12. 1968

    Se finalizează transferul celor două temple de la Abu Simbel, salvate de la inundarea provocată de lacul Nasser.

  13. 1975

    La San Francisco are loc a doua tentativă de asasinare a președintelui american Gerald Ford.

  14. 1976

    Portugalia devine membră a Consiliului Europei.

  15. 1980

    Irakul invadează Iranul, declanșând Războiul din Golf.

  16. 1981

    Președintele francez François Mitterrand inaugurează trenul de mare viteză TGV.

Întrebări frecvente

Ce s-a întâmplat pe 22 septembrie în istoria României?

În 1326, o diplomă a regelui Carol Robert de Anjou consemnează cea mai veche înnobilare a unui cneaz român, în Maramureș. În 1768 moare la Roma episcopul Inocențiu Micu-Klein, iar în 1904 are loc una dintre primele curse de automobile din țară. În 1958, opera „Oedip” de Enescu are premiera românească.

Ce sfânt este pe 22 septembrie?

În calendarul ortodox, pe 22 septembrie este pomenit Sfântul Sfințit Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi, mitropolit al Moldovei în secolul al XVII-lea, o zi însemnată cu cruce neagră în calendar.

Ce s-a întâmplat pe 22 septembrie în lume?

Pe 22 septembrie 1862, președintele american Abraham Lincoln a emis Proclamația de Emancipare preliminară, care anunța eliberarea, de la 1 ianuarie 1863, a sclavilor din statele confederate aflate în rebeliune.

Cine a câștigat prima cursă de automobile din România, pe 22 septembrie 1904?

Prințul George Valentin Bibescu, la volanul unui Mercedes, pe traseul București-Giurgiu-București, cu o medie de aproximativ 66 de kilometri pe oră. Pe locul al doilea s-a clasat Leon Leonida.

Cine a fost Inocențiu Micu-Klein, mort pe 22 septembrie 1768?

Un episcop greco-catolic care a mutat reședința Bisericii unite la Blaj în 1737 și a deschis lupta politică a românilor ardeleni pentru drepturi. A murit în exil, la Roma, iar osemintele i-au fost aduse acasă în 1997.

Scrisoarea de sâmbătă

Ți-a plăcut? Primește ce e mai bun, o dată pe săptămână

Sâmbătă dimineața trimitem ce s-a publicat pe Historix, cu un rând despre ce merită citit. Fără reclame și fără senzaționalism.

Vreau și

Prin abonare primești scrisoarea săptămânală Historix pe adresa de mai sus. Îi trimitem întâi un email de confirmare, iar abonarea începe abia după ce apeși linkul din el. Te poți dezabona oricând, dintr-un clic, din orice email. Politica de confidențialitate.

Urmărește Historix

Istoria, cu dovezi, în fiecare zi pe rețeaua ta preferată.

Facebook Instagram YouTube