Sinaxar
Sfinții pomeniți în această zi, așezați în istoria lor.
Sfântul Mucenic Savatie
Sinaxarul relatează că Savatie a venit împreună cu Trofim la Antiohia (astăzi Antakya, Turcia), în vremea în care locuitorii cetății sărbătoreau un praznic închinat lui Apolo, cu jertfe și petreceri publice. Cei doi, refuzând să ia parte la ritualurile păgâne, au fost recunoscuți drept creștini de mulțime și duși înaintea guvernatorului Attic, numit și Eliodor, sub domnia împăratului Probus (276-282). Potrivit textului hagiografic, Savatie a fost bătut cu cruzime și aruncat în temniță, unde a murit în urma chinurilor suferite. Nu există alte izvoare istorice contemporane despre el în afara acestei relatări bisericești, scrisă mult după epocă. Episodul se încadrează într-o represiune locală a autorităților romane față de refuzul de a aduce sacrificii cerute de cultul oficial, nu într-o persecuție imperială sistematică documentată separat.
Sfântul Mucenic Trofim
Conform tradiției bisericești, Trofim s-a născut din părinți liberi și era, la vremea arestării, un străin ajuns la Antiohia, unde a refuzat, împreună cu Savatie, să participe la sărbătoarea păgână a lui Apolo. Adus în fața guvernatorului Attic-Eliodor, s-a declarat creștin și a fost torturat public prin bătaie și schingiuire, iar apoi trimis în provincia Frigia, la un alt guvernator, numit Dionisie, cunoscut pentru asprimea sa. Sinaxarul spune că acolo, la Synada (oraș antic în Frigia, azi în apropiere de Şuhut, Turcia), Trofim a suferit noi chinuri împreună cu Dorimedont și a fost decapitat. Motivul condamnării, așa cum îl redă textul, a fost refuzul de a aduce jertfă zeilor cerută de autoritatea romană locală. Relatarea provine exclusiv din texte hagiografice ulterioare, fără documente contemporane care să confirme detaliile biografice.
Sfântul Mucenic Dorimedont
Viața sa, așa cum o păstrează tradiția Bisericii, îl arată alăturat Sfântului Trofim în ultima etapă a chinurilor petrecute în Frigia, sub autoritatea guvernatorului Dionisie. Sinaxarul relatează că autoritățile au încercat mai întâi să-l convingă pe Dorimedont, prin promisiuni și amenințări, să renunțe la credința creștină, iar apoi, negăsind supunere, l-au dezbrăcat și i-au ars coastele cu unelte de fier înroșite. Chinurile s-au încheiat, potrivit textului, cu tăierea capului, alături de Trofim, la Synada. Ca și în cazul celorlalți doi mucenici pomeniți în aceeași zi, nu există izvoare independente de tradiția bisericească pentru a confirma amănuntele biografice sau exactitatea anului. Este cinstit ca martir pentru refuzul de a se lepăda de credință sub tortură.
Mutarea moaștelor Sfântului Amfilohie Makris din Patmos
Documentat istoricAmfilohie Makris, născut Atanasie la 13 decembrie 1889 în insula Patmos (Grecia), dintr-o familie de țărani, a intrat ca frate la Mănăstirea Sfântul Ioan Teologul din Patmos în martie 1906. A fost făcut rasofor în august același an, primind numele Amfilohie, iar în martie 1913 a primit Schima Mare de la duhovnicul său, un ucenic al mișcării de reînnoire duhovnicească a Colivazilor. Viața sa, așa cum o descrie tradiția mănăstirii, insistă pe asceza sa aspră în privința hranei și pe dorința de smerenie: în 1913, când urma să fie hirotonit diacon, a renunțat, considerându-se nevrednic, și a preferat să meargă în pelerinaj spre Țara Sfântă. Materialele disponibile nu conțin date despre restul vieții sale, despre moarte sau despre actul de canonizare; ziua de 19 septembrie este cea a mutării moaștelor sale, semn că este deja cinstit ca sfânt, dar contextul exact al canonizării nu apare în sursele consultate.
Tradițiile zilei
Răpciune: luna vinului și închiderea pământului spre iarnă
Septembrie era numit de români răpciune sau răpciuni, dar și vinimeri ori vinițel, adică „luna vinului”, nume care arată că miezul acestei perioade din calendarul popular era legat de culesul viei și de facerea vinului nou. O zicală din Muntenia lega începutul acestei luni de apropierea frigului: „În luna răpciuni / Cad copiii pe tăciuni”, iar continuarea ei, pentru luna următoare, brumarul, spunea că atunci „cad și cei mari”, semn că țăranii începeau să se strângă tot mai mult pe lângă foc, pe măsură ce nopțile se lungeau și zilele se scurtau.
În această parte a anului cade și Ziua Crucii, socotită în credința populară din Bucovina drept momentul în care se „încuie pământul”: dacă la Sfântul Alexie, primăvara, pământul se descuia și dădea drumul șerpilor, șopârlelor și altor jigănii, la Ziua Crucii acestea erau închise înapoi în pământ pentru sezonul rece. Simbolic, e vorba de granița dintre anotimpul cald, al muncilor de câmp și de vie, și cel friguros, al retragerii în gospodărie.
Era, așadar, un timp al încheierii muncilor de vară, strânsul roadelor, culesul și presatul strugurilor, și al primelor pregătiri pentru sezonul rece, când satul își muta treptat viața dinspre câmp și vie spre casă și grajd.
Pe 19 septembrie, în istoria României
-
1887
S-a născut Eugen Bădărău, fizician român, membru al Academiei Române.
-
1909
A murit Nicolae Hurmuzachi, om politic român, membru de onoare al Academiei Române.
-
1961
A murit Lucia Sturza Bulandra, actriță română, una dintre marile figuri ale teatrului românesc.
-
1969
S-a născut Simona Păucă, gimnastă română.
-
1973
S-a născut Bogdan Aurescu, diplomat român, ministru de externe al României.
-
1975
S-a născut Laurențiu Reghecampf, jucător și antrenor român de fotbal.
-
1988
A murit Călin Alupi, pictor și profesor de pictură român.
-
1996
A murit Ștefan Mihăilescu-Brăila, actor român de teatru și film.
-
2010
A murit Horia Șerbănescu, actor român de teatru și film.
-
2011
A murit Johnny Răducanu, muzician român de jazz.
-
2018
A murit Geta Brătescu, artistă română.
Pe 19 septembrie, în lume
-
96
Nerva, suspectat de complicitate la moartea lui Domițian, este proclamat împărat de Senatul roman.
-
634
Arabii conduși de Khalid ibn al-Walid cuceresc Damascul de la Imperiul Bizantin, în cadrul asediului orașului.
-
1356
În Bătălia de la Poitiers, armata engleză condusă de Prințul Negru înfrânge decisiv armata franceză și îl capturează pe regele Ioan al II-lea.
-
1777
În Războiul de Independență American, forțele britanice obțin o victorie costisitoare asupra armatei continentale la Prima Bătălie de la Saratoga.
-
1783
Ffrații Montgolfier lansează al doilea balon cu aer cald, cu o rață, un cocoș și o oaie la bord, demonstrând că zborul la înălțime poate fi suportat de viețuitoare.
-
1846
Doi copii ciobani francezi relatează o apariție mariană la La Salette, în sud-estul Franței, cunoscută ulterior ca Fecioara de la La Salette.
-
1863
Începe Bătălia de pe Chickamauga, în nord-vestul statului Georgia, cea mai sângeroasă victorie confederată din Războiul Civil American.
-
1870
Armata prusacă începe asediul Parisului, în cadrul Războiului Franco-Prusac, care va dura peste patru luni.
-
1893
Prin Legea Electorală, Noua Zeelandă devine prima țară din lume care acordă femeilor drept de vot universal.
-
1940
Al Doilea Război Mondial: Witold Pilecki, membru al rezistenței poloneze, se lasă în mod voluntar capturat de germani și trimis la Auschwitz pentru a culege informații.
-
1941
Al Doilea Război Mondial: trupele germane cuceresc Kievul, capitala Ucrainei sovietice.
-
1944
Finlanda și Uniunea Sovietică semnează la Moscova armistițiul care pune capăt Războiului de Continuare.
-
1946
Se fondează Consiliul Europei, în urma unui discurs al lui Winston Churchill ținut la Universitatea din Zürich.
-
1983
Saint Kitts și Nevis își câștigă independența față de Regatul Unit.
-
1985
Un cutremur de 8,1 grade lovește orașul Mexico, ucigând peste 9.000 de oameni și lăsând zeci de mii fără adăpost.
-
1991
Mumia naturală a lui Ötzi, un om din jurul anului 3300 î.Hr., este descoperită de turiști germani în Alpi.
-
1995
The Washington Post și The New York Times publică Manifestul Unabomber, al teroristului Ted Kaczynski.
-
2022
Au loc funeraliile de stat ale reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit, la Westminster Abbey, Londra.