Sari la conținut
Ultimele
HISTORIX.RO

Zid al așezării civile de la Sucidava și o necropolă medievală, sub o stradă din Corabia

Sub strada Independenței, în cartierul Celei din Corabia, cercetarea pentru rețelele de utilități a dat peste un zid al așezării civile de la Sucidava. Alături a apărut o necropolă folosită între secolele XI și XVII.

Laurențiu Dicu
Adaptat de Laurențiu Dicu
18 noiembrie 2026, 10:00 · 5 min de citit

Sursa originală

Institutul Național al Patrimoniului · „Repertoriul Arheologic Național, fișa sitului 125551.01, Situl arheologic de la Corabia-Celei, fortificația romană și romano-bizantină de la Sucidava”
Citește originalul ↗
Zidărie de piatră a unei porți din cetatea Sucidava
Poarta de vest a cetății romano-bizantine Sucidava, în cartierul Celei al orașului Corabia. Wikimedia Commons, autor MSClaudiu · CC BY-SA 4.0

Pe scurt

Un zid al așezării civile romane de la Sucidava și o necropolă folosită între secolele XI și XVII au fost găsite sub strada Independenței, în cartierul Celei din Corabia, județul Olt. Descoperirile au fost anunțate pe 13 noiembrie 2026, după o cercetare preventivă făcută pentru extinderea rețelelor de utilități.

  • 01zid de fortificație al așezării civile romane de la Sucidava, găsit sub strada Independenței
  • 02necropolă folosită între secolele XI și XVII, cu piese de inventar funerar
  • 03cercetare preventivă pentru extinderea rețelelor de utilități, încheiată
  • 04materialul a intrat la Muzeul Județean Olt, unde urmează analize antropologice, datări cu carbon radioactiv și analize genetice

În cartierul Celei al orașului Corabia, în județul Olt, o cercetare făcută pentru descărcarea de sarcină arheologică înaintea extinderii rețelelor de utilități a dat peste un zid al așezării civile romane de la Sucidava și peste o necropolă folosită între secolele XI și XVII. Așa au fost anunțate descoperirile pe 13 noiembrie 2026, de arheologul Florin Ciulavu, de la Muzeul Județean Olt, care a condus cercetarea, și de Serviciul Cultural al Primăriei Corabia.

Ce a ieșit la iveală sub carosabil

Potrivit anunțului, săpătura a scos la lumină un zid de fortificație al așezării civile romane, o necropolă din secolele XI-XVII și piese de inventar funerar. Cercetarea de teren s-a încheiat, materialul a intrat, conform legii, în instituția organizatoare, adică în Muzeul Județean Olt, iar osemintele sunt în studiu. Analizele anunțate merg de la cele antropologice până la datări cu carbon radioactiv și analize genetice, iar piesele de inventar sunt pregătite pentru publicare.

Zidul a apărut chiar pe carosabilul străzii Independenței, perpendicular pe stradă, cu orientare vest-est. Serviciul Cultural al Primăriei Corabia a descris construcția drept un zid median de secol IV, ridicat atunci când așezarea civilă nu a mai putut fi apărată în întregime, iar locuirea a rămas la nord de noua linie. Pe trotuar urmează să fie pusă o placă explicativă, fiindcă zidul nu poate fi lăsat la vedere sub o stradă pe care circulă mașini.

Unde se așază descoperirea

Sucidava nu este un sit oarecare. Fișa Repertoriului Arheologic Național îl descrie drept sit pluristratificat, cu o cetate medievală, romano-bizantină și romană care suprapune locuiri dacice, hallstattiene, din epoca bronzului, eneolitice și neolitice. Este identificat cu așezarea antică Sucidava, menționată de Procopius în „De Aedificiis”, iar vestigiile au fost descrise sumar la finele secolului al XVII-lea de Luigi Marsigli. Codul lui în Lista Monumentelor Istorice este OT-I-s-A-08492.

Aceeași fișă vorbește despre două faze constructive ale marii așezări civile închise cu ziduri de apărare, în secolele II și III d.Hr., și despre fortul care funcționează de la sfârșitul secolului al III-lea până la sfârșitul secolului al VI-lea, în legătură cu podul ridicat de Constantin cel Mare în 328, între Oescus și Sucidava. Circa jumătate din fortul roman târziu și bizantin timpuriu este încă nesăpată.

Ce înseamnă o linie de apărare trasă mai aproape

Un zid median nu este o fortificație nouă, ci o fortificație micșorată. Aceeași mișcare se vede în multe orașe ale Imperiului târziu: perimetrul apărat se strânge în jurul părții care mai poate fi ținută, iar restul rămâne în afară. Pentru Sucidava, interpretarea aceasta a fost dată de Serviciul Cultural al Primăriei Corabia, iar încadrarea exactă a zidului se va limpezi la publicarea raportului.

Că locul a fost refăcut și reorganizat de mai multe ori se vede și în rapoartele mai vechi. Raportul campaniei din 2002, coordonată de Petre Gherghe, de la Universitatea din Craiova, descrie în interiorul cetății un zid paleobizantin demantelat, sub care apar resturile unei amenajări din nivelul roman târziu, iar acestea suprapun un alt zid, de bucăți de calcar, din nivelul roman timpuriu. Aceeași campanie a documentat o groapă mare, făcută în perioada romană târzie și astupată în vremea lui Iustinian, când incinta cetății a fost refăcută.

Regula care a salvat zidul

Descoperirea nu s-a produs dintr-o săpătură de cercetare, ci dintr-o obligație legală. Întreg cartierul Celei este sit arheologic, așa că orice lucrare care sapă în pământ cere mai întâi cercetare arheologică. Fără această regulă, un zid roman aflat la mai puțin de un metru sub asfalt ar fi fost spart de o conductă și nimeni nu ar fi aflat niciodată.

Ce nu se știe încă

Datarea zidului rămâne de confirmat în publicație. Anunțul vorbește despre secolul al IV-lea, în timp ce fișa sitului plasează cele două faze ale incintei așezării civile în secolele II și III, deci raportul va trebui să spună dacă este vorba despre o linie nouă sau despre refacerea unei linii mai vechi.

Necropola acoperă șase secole, de la XI la XVII, un interval prea lung pentru o singură comunitate și o singură rânduială funerară. Împărțirea pe etape, numărul de morminte și legătura cu satul medieval de deasupra ruinelor romane se vor citi abia după analizele anunțate. Până atunci, inventarul funerar nu este publicat, iar datările cu carbon radioactiv și analizele genetice nu sunt gata.

Surse

  1. Institutul Național al Patrimoniului, Repertoriul Arheologic Național, fișa sitului 125551.01, Situl arheologic de la Corabia-Celei, cod LMI OT-I-s-A-08492, https://ran.cimec.ro/?codran=125551.01
  2. Petre Gherghe (responsabil), Lucian Amon, Florea Bâciu, Mirela Cojoc, raport preliminar de cercetare arheologică, Corabia, punct Sucidava-Celei, campania 2002, în Cronica Cercetărilor Arheologice, raport ID 1928, Institutul Național al Patrimoniului, https://cronica.cimec.ro/Public/Detalii.php?k=1928
  3. Primăria orașului Corabia, „Corabia, pagini de istorie”, pagina oficială de prezentare istorică a orașului, https://www.primariacorabia.ro/despre-oras/istoric/

✓ Ce știm sigur

  • Descoperirile au fost anunțate pe 13 noiembrie 2026, iar cercetarea de teren era încheiată.
  • Cercetarea a fost condusă de arheologul Florin Ciulavu, de la Muzeul Județean Olt.
  • Întreg cartierul Celei din Corabia este sit arheologic, cu codul 125551.01 în Repertoriul Arheologic Național și OT-I-s-A-08492 în Lista Monumentelor Istorice.
  • Fișa sitului menționează două faze constructive ale incintei așezării civile, în secolele II și III d.Hr., și podul ridicat de Constantin cel Mare în 328 între Oescus și Sucidava.

? Ce rămâne neclar

  • Încadrarea zidului în secolul al IV-lea așteaptă publicarea raportului de săpătură.
  • Numărul mormintelor și etapele necropolei de secolele XI-XVII nu sunt publicate.
  • Datările cu carbon radioactiv și analizele genetice anunțate nu sunt finalizate.

Contextul românesc

Sucidava este unul dintre puținele situri unde se poate urmări, în același loc, trecerea de la o așezare geto-dacă la un oraș roman, apoi la o cetate bizantină și la un sat medieval. Până acum au fost identificate trei zone funerare, iar cimitirul roman și roman târziu din nordul așezării civile, cercetat între 1969 și 1983, a fost publicat de Gheorghe Popilian și Dorel Bondoc. O necropolă de secolele XI-XVII adaugă la această listă tocmai capătul care lipsea, cel de după sfârșitul cetății, marcat de distrugerile de la finele secolului al VI-lea. Podul lui Constantin cel Mare, ridicat în 328 între Oescus și Sucidava, rămâne dovada cea mai directă a controlului roman asupra teritoriului dintre Carpați, Olt și Dunăre în secolul al IV-lea.

Întrebări frecvente

Cine a făcut cercetarea de la Corabia?

Cercetarea a fost condusă de arheologul Florin Ciulavu, de la Muzeul Județean Olt, instituția organizatoare a săpăturii. Potrivit anunțului din 13 noiembrie 2026, tot materialul descoperit a intrat, conform legii, în colecțiile aceluiași muzeu, unde osemintele sunt în curs de studiu.

Ce este un zid median la o așezare romană?

Este un zid care taie în două un perimetru apărat deja, lăsând în afară o parte din așezare. Serviciul Cultural al Primăriei Corabia a descris zidul de pe strada Independenței drept un astfel de zid, ridicat în secolul al IV-lea, când așezarea civilă nu a mai putut fi apărată pe toată întinderea ei.

Cât de vechi este situl de la Sucidava?

Fișa Repertoriului Arheologic Național descrie un sit pluristratificat, cu o cetate medievală, romano-bizantină și romană care suprapune locuiri dacice, hallstattiene, din epoca bronzului, eneolitice și neolitice. Fortul roman târziu și bizantin timpuriu a funcționat de la sfârșitul secolului al III-lea până la sfârșitul secolului al VI-lea.

De ce se sapă arheologic înaintea lucrărilor de utilități?

Pentru că întreg cartierul Celei este sit arheologic, iar legea cere descărcarea de sarcină arheologică înaintea oricărei săpături. Așa a fost găsit zidul de pe strada Independenței, care altfel ar fi fost distrus de o conductă fără să afle nimeni.

Ce legătură are Sucidava cu podul lui Constantin cel Mare?

În 328 Constantin cel Mare a ridicat un pod peste Dunăre între Oescus, pe malul drept, și Sucidava, pe malul stâng. Fișa sitului consideră podul dovada unui control roman efectiv asupra teritoriului dintre Carpați, râul Olt și Dunăre în secolul al IV-lea.

Acest articol este o adaptare în limba română, cu context suplimentar. Informațiile științifice aparțin autorilor sursei originale. Cum lucrăm la Radar

Coperta cărții Dracula, The True Story Behind the Legend, de Laurentiu D. Dicu
Cartea casei

Povestea întreagă a lui Dracula, pe izvoare

de Laurentiu D. Dicu · 45.000 de cuvinte · în engleză

Cartea urmărește drumul de la Vlad Țepeș, domnul din documente, la contele din roman, cu izvoarele puse cap la cap. O primești întreagă, în PDF, dacă te abonezi la scrisoarea de sâmbătă, sau o cumperi de pe Amazon.

Linkul către Amazon este link de afiliat: dacă cumperi prin el, Historix primește un comision mic, fără niciun cost în plus pentru tine.

Scrisoarea de sâmbătă

Ți-a plăcut? Primește ce e mai bun, o dată pe săptămână

Sâmbătă dimineața trimitem ce s-a publicat pe Historix, cu un rând despre ce merită citit. Fără reclame și fără senzaționalism. Vezi ce conține scrisoarea.

Vreau și

Prin abonare primești scrisoarea săptămânală Historix pe adresa de mai sus. Îi trimitem întâi un email de confirmare, iar abonarea începe abia după ce apeși linkul din el. Te poți dezabona oricând, dintr-un clic, din orice email. Politica de confidențialitate.

Urmărește Historix

Istoria, cu dovezi, în fiecare zi pe rețeaua ta preferată.

Laurențiu Dicu Adaptat de Laurențiu Dicu Fondator, editor, pasionat de istorie Vezi pagina autorului →

Mai mult din Radar

Vezi tot →
17 nov. · Arheološki institut Beograd

Titus Ulpius Flavius, primul locuitor cunoscut pe nume al cetății Cuppae

La cetățuia romană Cuppae, de la Golubaț, pe malul drept al Dunării, arheologii au scos un monument funerar cu numele lui Titus Ulpius Flavius. Institutul Arheologic din Belgrad anunță, alături de el, un zid de apus păstrat pe patru metri înălțime și câteva sute de alte piese.

4 min de citit