Sursa originală
Pe scurt
La Gumelnița, lângă Oltenița, o echipă coordonată de Universitatea din București a identificat în campania din 26 octombrie până în 9 noiembrie 2026 un al doilea orizont de locuire paleolitică, la circa 40 de centimetri sub nivelul găsit în 2022. O probă OSL din 2022 a dat 18.000 ± 2.000 de ani, vârstă a sedimentului, nu a uneltelor.
- 01Un al doilea orizont de locuire paleolitică a fost identificat la Gumelnița, lângă Oltenița, la circa 40 de centimetri sub nivelul descoperit în 2022.
- 02Campania s-a desfășurat între 26 octombrie și 9 noiembrie 2026 și a fost anunțată de Universitatea din București pe 13 noiembrie.
- 03O probă OSL din 2022 a dat 18.000 ± 2.000 de ani, dar aceea este vârsta sedimentului, nu a uneltelor de silex.
- 04Ipoteza de lucru leagă nivelul de jos de ocupațiile de la Giurgiu-Malu Roșu, datate în jur de 27.500-25.300 de ani înainte de prezent.
- 05Din amândouă orizonturile s-au luat probe pentru ADN antic din sediment, iar analizele sunt la început.
Campania de toamnă de la Gumelnița, în apropierea municipiului Oltenița, s-a încheiat cu un rezultat pe care nimeni nu îl căuta anume: un al doilea orizont de locuire din Paleoliticul superior, aflat la aproximativ 40 de centimetri sub nivelul cunoscut din 2022. Anunțul a fost făcut pe 13 noiembrie 2026 de Universitatea din București. Cât de vechi este noul orizont rămâne, deocamdată, o întrebare deschisă.
Ce s-a săpat, între 26 octombrie și 9 noiembrie 2026
Cercetările s-au desfășurat pe terasa din vecinătatea așezării eneolitice eponime de la Gumelnița, județul Călărași, în apropierea necropolei înregistrate în Repertoriul Arheologic Național cu codul 100629.06 și cunoscută local ca „fostele grajduri Calomfirescu”. Echipa a fost interdisciplinară: Universitatea din București, prin Institutul de Cercetare al Universității din București și Platforma ArchaeoSciences, împreună cu Facultatea de Istorie, Muzeul Civilizației Gumelnița din Oltenița, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române și Muzeul Național de Istorie a României, cu sprijinul Muzeului Municipiului București și al Muzeului Dunării de Jos din Călărași.
Obiectivele anunțate erau continuarea cercetării nivelului paleolitic deja cunoscut, completarea observațiilor de stratigrafie și înregistrarea amănunțită a felului în care sunt împrăștiate materialele în pământ. Universitatea precizează că vremea nefavorabilă a limitat lucrul pe teren și a impus o schimbare de strategie, astfel încât obiectivele inițiale au fost îndeplinite doar în parte.
Un sit paleolitic găsit sub o necropolă eneolitică
Situl paleolitic de la Gumelnița nu este o descoperire de acum. A apărut în 2022, în timpul săpăturilor din zona necropolei eneolitice, când sub nivelurile funerare gumelnițene au ieșit la lumină numeroase piese de silex, păstrate în depozite de loess. În 2023 au fost documentate concentrări de nuclee, așchii și resturi de prelucrare, inclusiv fragmente foarte mici, tocmai cele care arată ce s-a lucrat pe loc și cum s-a format situl.
O probă de sediment recoltată în 2022 și analizată prin luminescență stimulată optic la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a dat o vârstă de 18.000 ± 2.000 de ani. Universitatea din București insistă pe un amănunt care se pierde ușor în titluri: cifra este vârsta sedimentului analizat, nu o datare directă a uneltelor de silex. Este un reper cronologic, nu o etichetă pusă pe piese.
Al doilea orizont și ipoteza Malu Roșu
Rezultatul principal al campaniei din 2026 este identificarea unui al doilea orizont arheologic paleolitic, la circa 40 de centimetri sub cel cunoscut. Cele două niveluri ar putea însemna două episoade de activitate umană, despărțite în timp, dar relația lor cronologică și funcțională rămâne de stabilit.
Ipoteza de lucru a echipei este că orizontul inferior ar putea aparține unei etape mai vechi a Paleoliticului superior, apropiată cronologic de ocupațiile de la Giurgiu-Malu Roșu, unul dintre cele mai importante situri paleolitice din Câmpia Dunării. Acolo datările cu radiocarbon au dat aproximativ 22.800-21.100 de ani BP necalibrați, adică în jurul intervalului 27.500-25.300 de ani calendaristici înainte de prezent. Corelarea rămâne însă o ipoteză. Simpla poziție a nivelului în stratigrafie nu îi dă vârsta.
ADN din sediment, o încercare care încă nu are răspuns
O componentă nouă a campaniei a fost recoltarea de probe de sediment din amândouă orizonturile, pentru a verifica dacă în depozite s-a păstrat ADN antic. Metoda, cunoscută ca sedaDNA, poate arăta ce organisme au trecut prin locul acela, iar în cazurile fericite poate ajunge și la ADN uman, fără să fie nevoie de oase. Analizele sunt într-o etapă preliminară: dacă materialul genetic există și dacă s-a conservat urmează să fie verificat în laborator.
Ce spun cercetătorii și ce nu se știe încă
Universitatea din București își formulează cu grijă concluzia: identificarea celui de-al doilea orizont „ridică o serie de întrebări privind cronologia, caracterul și succesiunea ocupațiilor umane din zonă”. Pentru anii următori, echipa anunță trei direcții: lămurirea cronologiei absolute a celor două orizonturi, studiul tehnologic al industriilor litice și reconstituirea condițiilor de mediu în care au trăit oamenii aceia.
Ce nu se știe, deci, este chiar ceea ce ar face titlul mai frumos: cât de vechi este nivelul de jos, dacă cele două orizonturi sunt despărțite de decenii sau de milenii și dacă oamenii care au lăsat silexul de sus sunt urmașii celor de dedesubt. Răspunsurile depind de datări prin luminescență și de analizele sedimentologice care urmează.
Dincolo de cifre, descoperirea mută un pic harta: locul cunoscut tuturor pentru tell-ul eneolitic care a dat numele unei civilizații întregi se dovedește a păstra, mai jos, urmele unor comunități cu vreo douăsprezece mii de ani mai vechi.
Surse
- Universitatea din București, „O nouă descoperire la Gumelnița: arheologii identifică un al doilea nivel de ocupație umană din Paleoliticul superior”, comunicat, 13 noiembrie 2026:, https://unibuc.ro/o-noua-descoperire-la-gumelnita-arheologii-identifica-un-al-doilea-nivel-de-ocupatie-umana-din-paleoliticul-superior/
- Institutul de Cercetare al Universității din București, Platforma ArchaeoSciences (ASp-ICUB):, https://icub.unibuc.ro/
- Repertoriul Arheologic Național, cod sit 100629.06, necropola eneolitică de la Gumelnița, județul Călărași:, https://ran.cimec.ro/
✓ Ce știm sigur
- Al doilea orizont paleolitic există și a fost documentat stratigrafic, la aproximativ 40 de centimetri sub primul.
- Situl paleolitic de la Gumelnița a fost descoperit în 2022, sub nivelurile funerare eneolitice ale necropolei RAN 100629.06.
- Proba de sediment din 2022, analizată prin luminescență stimulată optic la Universitatea Babeș-Bolyai, a dat 18.000 ± 2.000 de ani.
- Campania din 2026 a fost afectată de vreme, iar obiectivele au fost îndeplinite doar în parte.
? Ce rămâne neclar
- Vârsta celui de-al doilea orizont nu este stabilită; comunicatul spune explicit că poziția stratigrafică nu permite o datare.
- Relația cronologică și funcțională între cele două niveluri rămâne de lămurit prin datări independente.
- Legătura cu ocupațiile de la Giurgiu-Malu Roșu este o ipoteză de lucru, nu un rezultat.
- Comunicatul nu dă numărul pieselor de silex recuperate în 2026 și nici o descriere tehnologică a industriei litice.
Contextul românesc
Subiectul este românesc de la un capăt la altul, iar interesul lui stă în raritatea datelor: Paleoliticul superior din Câmpia Dunării se cunoaște din puține situri bine cercetate, printre care Giurgiu-Malu Roșu, invocat chiar de echipă ca termen de comparație, și Mitoc-Malu Galben, în Botoșani, reper pentru nordul țării. Gumelnița era până acum sinonimă cu civilizația eneolitică al cărei nume vine de la această așezare, cercetată de Vladimir Dumitrescu în anii 1920. Că sub tell și sub necropola lui stau urme cu aproape douăsprezece mii de ani mai vechi schimbă felul în care privim terasele Dunării de Jos: nu doar un loc al satelor de lut din mileniul al cincilea înainte de Hristos, ci și un loc de popas al vânătorilor din ultima glaciațiune.
Întrebări frecvente
Cine a făcut cercetările de la Gumelnița în 2026?
O echipă interdisciplinară coordonată de Universitatea din București, prin Institutul de Cercetare al Universității și Platforma ArchaeoSciences, împreună cu Muzeul Civilizației Gumelnița, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” și Muzeul Național de Istorie a României, cu sprijinul Muzeului Municipiului București și al Muzeului Dunării de Jos.
Cât de vechi este noul nivel paleolitic?
Nu se știe. Universitatea din București spune explicit că poziția stratigrafică nu permite stabilirea vârstei și că este nevoie de datări absolute, inclusiv prin luminescență. Ipoteza de lucru îl apropie de ocupațiile de la Giurgiu-Malu Roșu, de aproximativ 27.500-25.300 de ani înainte de prezent.
Ce înseamnă vârsta de 18.000 de ani obținută prin OSL?
Este vârsta unei probe de sediment recoltate în 2022 și analizate la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, cu o marjă de 2.000 de ani. Datează depozitul în care stăteau piesele de silex, nu piesele în sine, și servește drept reper cronologic pentru ocupația paleolitică.
Ce este ADN-ul antic din sediment?
Material genetic păstrat în pământ, fără oase, pe care arheologii încearcă să îl recupereze din probe de depozit. La Gumelnița s-au luat probe din amândouă orizonturile paleolitice; analizele sunt preliminare și urmează să arate dacă ADN-ul s-a conservat și cărui organism aparține.
De ce este important situl paleolitic de la Gumelnița?
Pentru că stă sub una dintre cele mai cunoscute așezări eneolitice din România și arată că terasa a fost folosită cu milenii înainte de satele gumelnițene. Paleoliticul superior din Câmpia Dunării se cunoaște din puține situri bine cercetate, iar fiecare context nou contează.
Acest articol este o adaptare în limba română, cu context suplimentar. Informațiile științifice aparțin autorilor sursei originale. Cum lucrăm la Radar
Povestea întreagă a lui Dracula, pe izvoare
Cartea urmărește drumul de la Vlad Țepeș, domnul din documente, la contele din roman, cu izvoarele puse cap la cap. O primești întreagă, în PDF, dacă te abonezi la scrisoarea de sâmbătă, sau o cumperi de pe Amazon.
Linkul către Amazon este link de afiliat: dacă cumperi prin el, Historix primește un comision mic, fără niciun cost în plus pentru tine.
Ți-a plăcut? Primește ce e mai bun, o dată pe săptămână
Sâmbătă dimineața trimitem ce s-a publicat pe Historix, cu un rând despre ce merită citit. Fără reclame și fără senzaționalism. Vezi ce conține scrisoarea.
Laurențiu Dicu
Fondator, editor, pasionat de istorie
Vezi pagina autorului →
